Anca Sirghie

                                                                                                              

Web Design

 

                                Sîrghie-Anca-Doina - alt                                                                                                                                         

               ANCA SÂRGHIE
                                             

            
                „NOICA ȘI CÂMPULUNGUL”,
            CARTEA UNEI SINTEZE SALUTARE


     O carte cu care de curând ne-a surprins profesorul Marin Diaconu se intitulează Noica și Câmpulungul, întocmai cum pe afișul de la intrarea în Muzeu orașului sună tema Simpozionului Noica din acest an. Este o carte de 500 p., ca antologie realizată de Marin Diaconu la Editura Semne din București în anul 2024, pe cât de voluminoasă, pe atât de frumoasă. Coperta 1 reține în ilustrația ei simbolul orașului Câmpulung Muscel și un brad firav, ciudat, în care intuim că se regăsește însuși filosoful.
     Se știe că în martie 1949, Constantin Noica își începea supliciul domiciliului forțat, simțit drept o perioadă în care, așa cum o recunoaște în epistola din 21 noiembrie 1949 către Petru Comarnescu, fost coleg de liceu și prieten nedezmințit, „mă pot simți aproape fericit în situația în care mă aflu.” Mărturisirea lui în extenso figurează pe coperta 4 a aceleiași antologii, care s-a constituit drept un bine-venit suport al Simpozionului anual, țintit pe date biografice și pe opere create de Constantin Noica la Câmpulung Muscel.
     În opinia profesorului Diaconu rostită la deschiderea Simpozionului din 27-28 septembrie 2024, „Noica lucrează cu istoria, noi lucrăm cu prezentul. Constantin Noica este Constantin Noica, nu ca noi! Mărturisirea lui Noica cuprinde o povestire despre trimiterea unor texte ale sale la Paris și primirea cărții Ispita de a exista a lui Emil Cioran, cu circulația sa între cei apropiați.” Definită în esența ei în fața anchetatorului Cpt. Mincu, în 12 decembrie 1958, cartea lui Cioran este incriminată, pentru că ea cuprinde «aspecte privind neamul românesc, privite printr-o prismă negativă.». Declarația o găsim, așadar, în Arhiva neagră cu cele 22 volume, realizate prin facsimilare de Constantin Barbu, care le-a publicat în 2012 la editura Contrafort, cuprinzând procesele verbale de interogatorii din dosarele procesului Noica-Pillat. Două dintre ele sunt reproduse în această nouă antologie. Ele se găsesc în Arhiva neagră de la Muzeul din Câmpulung Muscel, dar nu se află, de exemplu, la Biblioteca Academiei Române.
    

   
     Această carte cuprinde pe 70-80 de pagini fenomenologia spiritului de Hegel, cu interpretarea filosofului Noica, gardată de explicația lui Vlad Bilevsky, care a îngrijit primele texte ale volumului. Ce nespecialistă a domeniului filosofiei, am parcurs cu un interes special aceste texte, amintindu-mi de un moment fericit al prietenie mele cu domnul Noica, invitat la aniversarea mea din 9 februarie 1986. Atunci mi-a oferit între altele cartea Povestiri despre om DUPĂ O CARTE A LUI HEGEL, apărută în 1980 la Editura Cartea Românească. M-a rugat să nu o deschid decât după ce el va pleca, așadar după ce se termina petrecerea și rămâneam singură. Când am deschis cartea, am citit pe foaia de gardă dedicația care m-a impresionat: „Pentru Anca Sîrghie, care ar putea, dânsa singură, reprezenta un capitol în cartea Povestirilor despre om. Cu veche admirație, Constantin Noica, Păltiniș, 1986.” Din chiar Cuvântul înainte al autorului, desprinsesem îndemnul de a mă apropia de filosofia hegeliană. Este ceea ce însuși Noica făcuse ca studiu aprofundat în anii șederii la Câmpulung Muscel.
     Edificatoare este corespondența bogată purtată de filosof în acei ani cu Emil Cioran, Lucian Blaga, Petru Comarnescu, Aurel Cioran și Tudor Vianu. Introducerile explicative la unele texte, semnate de Vlad Bilevsky, Eugen Simion, Dora Mezdrea, Alexandru Singer etc. sunt de un real folos. Importante pentru configurarea acelui deceniu din biografia lui Noica sunt evocările, făcute de N. Steinhardt, fost coleg cu 3 ani mai mic la Liceul Spiru Haret din București, de profesorii Ion Oană și Lavinia Simona Bădulescu, fiica procurorului Ilie Bădulescu, de domnul Decebal Rădulescu, de medicul Gheorghe Radu, Adina Ștefan, nepoata economistului Gică Staicu, cel care l-a găzduit un lung răstimp pe Noica. Florilegiul evocărilor este completat de Dorina Al - George, Mihai Constantineanu, Simona Pâslaru-Ciurumelescu și Duiliu Sfințescu.
     Susținute de consistentul comentariu al Sandei Stavrescu intitulat Relații de familie, interesante emoțional sunt și paginile de corespondență ale lui Noica cu rudele apropiate. Reținem îndeosebi amintirile fiicei Alexandra Noica-Wilson, care a revenit în 2009 la Câmpulung, unde a conversat cu Ioan Crăciun. O chintesență a relației lui Noica cu copiii lui am găsit-o în mărturisirea Alexandrei: ”Tata a încercat mereu să facă lucrurile cât mai plăcute posibil pentru mine și pentru fratele meu, cât mai frumoase. Era multă su-ferință strânsă în el, dar asta nu am simțit-o niciodată; el încerca mereu să ne lumineze mintea, să ne lumineze viața...”( p. 237)
     În cartea aceasta mozaicată ca un puzzle, sunt cuprinse și convorbiri, precum cea dintre Emil Hagi și Lavinia Simona Bădulescu despre originea aromână a filosofului. Semnalăm textul intitulat Portrete semnat de pictorul Radu Adrian, care ține să explici-teze bustul dedicat lui Constantin Noica: „Prin ochii și gura întredeschise, prin forma nasului și a urechilor, mi-am propus să sugerez marea lui capacitate de a percepe, de a reține și de a analiza și tot ce ține de frământările vii din lăuntrul omului.” (p. 393) Con-stantin Dâmboianu se oprește în articolul intitulat Hăituit, persecutat, jefuit, arestat în baza ideologiei date de filosofia marxist-leninistă asupra repercusiunilor apariției Jurnalului de la Păltiniș de G. Liiceanu, comentat la Europa Liberă, fapt care a alertat Securitatea și măsura........... 

mai mult....

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Erik Kuehnelt-Leddihn] [Andrei Zanca] [Miron Kiropol] [Liliana Danciu] [Dana Banu] [Gabriel Hasmatuchi] [Nichita Stanescu] [Magda Ursache] [Iulian Moreanu] [Nicolae Silade] [Mircea Pora] [Ion Cristofor] [Paula Barsan] [Serban Chelariu] [Vasile Gogea] [Dan Danila] [Mircea Petean] [Andreas Wellmann] [Victoria Comnea] [Radu Ciobanu] [George Dimitriu] [Theodor Damian] [Dumitru Velea] [Caliopia Tocala] [Florentin Palaghia] [Flor. Palaghia II] [Bianca Marcovici] [Anca Sirghie] [Hans Dama] [Heinz Uwe Haus] [Hein Uwe Haus II] [Herbert-W.Muehlroth] [Herbert-W.Muehlroth] [Hanoch Levin] [Muzeul diasporei] [Ivan Pozzoni] [Mihai Merticaru] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]