Anca Sirghie

                            Ioana Heidel - roman

                     

               ANCA SĪRGHIE
                                             

                 MEANDRELE FEMINITĂȚII
   ĪN RECENTUL ROMAN AL IOANEI HEIDEL


     Stabilită īn Germania de peste 30 de ani, Ioana Heidel ne pune īn fața unui nou roman al ei, numit printr-un inspirat paradox Īn așteptarea trecutului, titlu perfect grefat pe conținutul acțiunii, o călătorie spre fericirea pură a unei femei, care extrapolează sexualitatea din conceptul de iubire īntr-o proiecție narativă cu totul inedită. Nu este lipsit de semnifi-cație faptul că Ioana Heidel a tradus īn germană romanul Dincolo de orizont, sub titlul Mein Lebensweg bis jenseits des Horizonts, ca dovadă că scriitoarea se simte acasă īn ambele limbi. Un caz fericit, desigur, datorat – suntem tentați să credem- realității că anual scriitoarea petrece luni bune la Sighișoara, iar faptul că ea nu părăsește limba maternă ca autor de proză nu poate decāt să ne bucure.
    Structurată ca bildungsroman sentimental, noua ei carte de proză psihologică reflectă nu atāt evoluția spirituală a Flaviei, personajul principal, ci viața ei emoțională, urmărită de la anii copilăriei și pānă la simbolica stingere din final, una uimitoare, desigur. Ioana Heidel face o inedită secționare a trecerii prin adolescență, tinerețe și maturitate, īnaintānd pe o linia inedită dintre iubire și prietenie, separāndu-le la dorința mereu circumspectei fete, oricāt de perseverent a fost īn insistențele sale băiatul īndrăgostit, Vlad.
    Sub semnul acestei neīmpliniri erotice este conceput debutul romanului, unde īn plan oniric Vlad se vede mire alături de Flavia, rostind cuvintele “pānă ce moartea ne va despărți”, care devin un laitmotiv al vieții cuplurilor prezentate de scriitoare mai mult sau mai puțin insistent. Acest prim episod oniric ar putea să figureze ca o propunere a autoarei pentru final, unul deschis, solicitānd imaginația cititorului. Ca un pictor care hașurează cu pricepere ipostazele legăturilor sufletești existențiale īntre īmplinire și dezamăgiri felurite, Ioana Heidel dă viață cātorva alte cupluri, dar fără insistențe descriptive de tip balzacian.

Deloc puține sunt celelalte cupluri, de la Corina-Valeriu și Tudor, izbăvitorul ei după o experiență erotică imprudentă, Camelia și Sergiu sau apariții cu totul episodice ca Magdalena și Radu, dar puternic caricate fizic și de aceea ușor de remarcat.
     S-ar putea aștepta ca doamna Heidel să continue maniera abordată īn cele două romane anterioare, căci autoficțiunea definește viziunea ei īn Dincolo de orizont și īn Mi-a plăcut culoarea. Tipologia noii sale cărți postulează poziționările erosului. Flavia refuză pe Vlad, prietenul din copilărie, de care o īndepărtează, cum motivează ea autoconvingāndu-se, egoismul și lipsa fermității față de mama lui posesivă. Īn interpretarea atitudinii fetei, de o frigiditate voită și greu de raportat la mentalitatea tinerilor de astăzi, aș lua aminte la cugetarea psihologului Alexandru Pleșea: “Oamenii inteligenţi sunt convinşi că aceia, care știu să aștepte, au parte de lucruri bune. Majoritatea oamenilor vor să obțină tot ceea ce-și doresc, exact atunci cānd formulează aceste dorințe. Oamenii inteligenţi ştiu că trebuie să muncească din greu pentru ceea ce-și doresc, iar rezultatele muncii lor vor fi vizibile după un timp, dar vor dăinui toată viaţa.” Aceasta pare să fie și rațiunea Flaviei. Deși se simte bine īn preajma tānărului care o caută insistent, ea nu ține să ajungă cu el la o experiență sexuală, caz rarisim īn proza noastră, īn care atracția fizică a īndrăgostiților a devenit forma cea mai evidentă a fericirii umane. La Flavia hormonii adolescenței nu-și fac resimțită acțiunea, pentru că tocmai cānd devenise liceană, o reīntālnire cu Vlad o determină să-și folosească propria forță fascinatorie, dar fără ca mărturisirea lui de indubitabilă dragoste să o determine la un pas riscant. Flavia simte că ținea la el „ca la un frate”, dar mărturisește amicei sale Lavinia: “n-aș fi vrut să-l pierd ca prieten pentru nimic īn lume, īnsă niciodată n-aș fi putut să-i devin iubită. De aceea mă temeam de următoarea conversație, mă temeam să nu rămān fără Vlad.” O prietenie veșnică, dar fără dimensiune erotică este trăirea pe care o experimentează Flavia. Dimpotrivă, Vlad la cei 16 ani al lui, īi declară:”Sunt īndrăgostit de tine, Flavia, și sper că așa va rămāne pentru tot restul vieții.”
     Desigur că vārsta adolescenței nu este terenul unei sexualități manifeste, dar este propice visului erotic. Vremea lui Romeo și a Julietei a trecut de multe secole. Dar raționalitatea ce domină personalitatea fetei explică glacialitatea deciziei: “Niciodată nu i-am dat de īnțeles că aș fi īndrăgostită de el.” Strategia tergiversării, perfect conștientizate a Flaviei, nu īncurajează speranță erotică, chiar dacă nici depărtarea și nici inerentele prietenii, specifice vieții studențești, nu au clintit soclul de statuie pe care Vlad īl avea īn conștiința Flaviei. Confesāndu-i-se Laviniei, ea recunoaște: „Indiferent de modificările ce urmau să apară īn viața noastră, Vlad rămānea unicul meu prieten. Cu sau fără sentimente, locul cāștigat īn inima mea nu īl mai putea lua nimeni niciodată.” Tot arsenalul de īncercări masculine, de la sărut la propunerea unei nopți romantice īntr-o cameră de motel, eșuează categoric și invariabil. Ajunși studenți īn același oraș, cei doi tineri se văd rar, inexplicabil de rar. Și totuși Flavia nutrea convingerea că īntre ei “era ceva indefinibil, ce nu permitea nodului ce legase inimile lor să cedeze.” Iată o raportare pe care niciun scriitor n-a mai imaginat-o īn literatura romānă, ..............  

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Sosan Zenji] [Cesare Pavese] [Dan F.- Seracin] [Magda Ursache] [Krzyst. Szatrawski] [Stefan D. Dancus] [Dan Anghelescu] [Mihaela Albu] [Radu Ciobanu] [Cselenyi Bela] [Mihaela Craciun] [Vasile Gogea] [Bed. Horasangian] [Ernst Jandl] [Doina Gurita] [Nicolae Iuga] [Attilio Bertolucci] [Petre I. Cretu] [Petru Iliesu] [Miron Kiropol] [Ruxandra Niculescu] [Ion Muresan] [Mircea Pora] [Petra Szocs] [Theodor Damian] [Eugen Dorcescu] [Werner Durrson] [Oscar Davico] [Raoul Schrott] [Victor Ravini] [Alejandra Pizarnik] [Paula Romanescu] [Laurian Lodoaba] [Anca Sirghie] [Geo Galetaru] [Luminita Rusu] [Cristina Botilca] [Mircea M. Pop] [Liviu Antonesei] [Florin Sindrilaru] [Petre Nicandru] [Mihaela Oancea] [Ana Blandiana] [Elisabeth Anton] [Hans Dama] [Werner Goebl] [Hellmut Seiler] [Victoria Comnea] [Bernhard Setzwein] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]