Attila Jasz

                                               

                ATTILA JASZ - web

 

                ATTILA JÁSZ 



                              O zi
                           (Egy nap)
                            


     Într-o zi, ştiu bine, voi încerca în zadar
     să mai fug. Sunt tocmai pe punctul de-a urca
     într-un tren, dar probabil că voi renunţa.
     Din urmă m-ajunge moartea. Nu ca o săgeată
     ce se îndreaptă fără zgomot ori şovăială
     spre ţinta aleasă; şi nu precum cavalerii
     apocalipsei, în trap greoi şi îndesat.
     Nici între perne, în pat leoarcă, transpirat.
     Cvartetul calcă-ncet în iarba înrourată,
     acestea sunt clipele intrării în ritm.
     Despre asta mă încredinţează faptul că la gară
     încă vor avea pantofii umezi. Se aşază pe scaunele
     de plastic ale restaurantului şi încep să cânte.
     Schubert, ca întotdeauna în asemenea clipe.
     Eu voi scăpa, bineînţeles, trenul;
     şi pentru că sunt copilul părinţilor mei,
     după a patra temă (Presto) sigur voi zăcea
     prăbuşit acolo, voi muri,
     precum cel lovit de aripa de liliac a fumului
     locomotivei în timp ce cade între şine.


                      Poartă o cameră
                      (Egy szobát hordoz)



     În liniştea nopţii, când tragi cu urechea, te ridici,
     te dumireşti că porţi înlăuntrul tău o încăpere,
     şi-auzi cum umblă cineva în tine. Pătrunde tot mai adânc,
     e grăbit. Vezi speriat că mica ta oglindă de perete

     pare că fâlfâie, aproape că-şi ia zborul. Înţelegi
     că numai trecând printre banalele lucruri cotidiene

     te poţi apropia de clanţa inexistentă a acestei odăi.

    

               Cafea, ceai, lectură
             (Kávé, tea, olvasgatás)



     Cafea, ceai, lectură, în timp ce
     câteva propoziţii mă izbesc din plin,
     nici nu mă mai pot ridica, zac aici
     în tăcere şi ascult cum bolboroseşte
     inima, sângerează de propoziţii,
     poate n-am decât să aştept
     să dispară vreunul dintre ventricule,
     unde se adună şi restul după utilizare,
     deşi există propoziţii care pot provoca
     şi răni de-a dreptul mortale
     dacă-ţi nimeresc inima în plin.



              Cu timpul, se spălăceşte
                 (Idővel kikopik)


     Acasă, seara, lectură. Momente-n care
     câteva propoziţii mă lovesc în plin
     cu-atâta putere că nu mă mai pot ridica. Stare
     în care zac tăcut şi ascult cum pelin

     curge moartea din file, de parc-ar fi sticle.
     Ar trebui chiar să las să m-acopere.
     Să dispar odată, căci preajma asta ucide.
     (C-o pată de sânge, efectul se poate amplifica,

     deşi se spălăceşte-ncet, se resoarbe-n covor.)
     Doar propoziţiile pot provoca asemenea răni
                                     imaginare.
 


                32. Rulotă
              (32. (lakókocsi))


     Soare, ţărm de mare,
     pescăruşul se aruncă-n val,
     peşti, moarte, vis.
     O fată grasă culcată pe mal
     la plajă, un avion trage
     o dâră pe apă.
     Freamătă frunze,
     ţârâie greieri, vânt,
     o lungă după-amiază.
     Noaptea lumini,
     numai acum, numai azi, de mâine
     lămpi pe munte. ..........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Dorin Tudoran] [Liviu Antonesei] [Magda Ursache] [Ion Muresan] [Irina Petras] [Bedros Horasangian] [Maria G.Calandrone] [Vasile Gogea] [Radu Ciobanu] [Clelia Ifrim] [K.V. Twain] [Dan Danila] [Victoria Comnea] [Iulian Boldea] [Attila Jasz] [Eugen Dorcescu] [Gabriela Feceoru] [Stefan D. Dancus] [Christopher Kloeble] [Ioan Grosan] [Vasile Muste] [Paulina Popa] [Dorin David] [Iancu Motu] [George Echim] [Yehuda Amichai] [Nicolae Silade] [Alexandru Jurcan] [Mariana Floarea] [Daniel Lacatus] [Hans Dama] [Werner Goebl] [Ruxandra Niculescu] [Eugen Matzota] [Remus V. Giorgioni] [Mihaela Oancea] [Slavomir Gvozdenovici] [Petar Milosevici] [Daniela Radu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]