Constantin Arcu

                                                                                                              

Web Design

 

                                   Constantin Arcu - alt

       

            CONSTANTIN ARCU


                        Prima impresie contează
     

      Nae se întoarse în pat, dădu să se aplece după sticlă și se opri brusc, întrebîndu-se dacă n-ar trebui să coboare. Se simțea puțin agitat, în rest părea să fie în ordine. Presupuse că a fost adus vreun bolnav, dar cine erau ciudații de jos? Măcar să facă act de prezență, îl trecu un gînd nostim. Poate că astăzi va afla care-i erau atribuțiile de serviciu, numai să se limpezească un pic la cap. „Prima impresie contează”, își spuse, hlizîndu-se fără motiv. Cum, necum, se făcuse iar cu serviciu și, fără să știe precis din ce motiv, acest gînd îl umplea de bucurie.
     Se ridică și aprinse lumina. Trebuia să-și facă toaleta, ca să arate bine în prima zi de muncă. Pufni în rîs, repetînd în gînd expresia cu făcutul toaletei. „Să-mi fac toaleta”, zise și se strîmbă, imitînd o persoană imaginară. Nu-și amintea unde pusese periuța și pasta de dinți și se învîrti prin cameră. Nu se cuvenea să miroase a alcool la prima oră, își spuse. Dar, dacă se spăla bine și ținea pastă în gură, nu se simțea nimic. Putea să mai ia o gură de whisky înainte, că tot aia era. N-avea rost să se spele de două ori pe dinți.
     Mîngîie sticla și trase o dușcă fără să se gîndească la nimic. Înșurubă capacul, spunîndu-și: „Gata, nici o picătură în plus”. Ascunse sticla după un dulăpior scorojit, apoi scotoci prin sacoșa cu schimburi. Descoperi periuța și pasta de dinți și iar simți un val scurt de bucurie. Gîndi cît se poate de clar: „E pericol, omule! Dacă nu te potolești, va fi plînsul și scrîșnirea dinților. Numai să intri în sevraj, că ești terminat!”  
      Jumătate de oră mai tîrziu, Nae cobora scările de lemn, sprijinindu-se de balustradă. Își pusese o mască neagră, care avea menirea de a-l feri de indiscreții. O cagulă ar fi fost mai eficientă, dar nu le poți avea pe toate. Se opri nehotărît, auzind vorbe nedeslușite în josul scării. Se simți părăsit de curaj, veselia de mai înainte îi dispăruse. Își spuse că riscă aiurea. Nu-l chemase nimeni, de ce să se bage singur în gura lupului? Argumentul îi păru imbatabil. Se va întoarce în pat și peste două ore va fi ca nou, se asigură.
     Urcă înapoi cîteva trepte și din nou se opri, simțindu-se bîntuit de neliniști și îndoieli. Era un om de nimic. O secătură. Degeaba s-a investit în el încredere, dacă nu era în stare să fie acolo unde era nevoie de el.


Că nu-l ținea nimeni pe ochi frumoși. Trebuia să vadă ce se întîmplă, să fie la curent cu activitățile din unitate. Poate că șeful îl va întreba mai tîrziu ce noutăți sînt pe-acolo. Îi apăru în fața ochilor figura directorului general de ieri și din nou își aminti de Sandu. Chestii prea încîlcite, se gîndi, abandonînd problema pentru moment.
     Își reluă traseul, în sens invers, căutînd să nu se gîndească la nimic. Dacă începi să cugeți, praful se-alege de tot. El avea nevoie de fermitate, nu să despartă firul în patru. Se trezi dintr-odată în holul de jos. I se părea că pășește printr-un tunel de lumină, apoi văzu cîteva siluete pe care nu le putea distinge clar. Dădu bună dimineața și așteptă să se întîmple ceva. Nu se produse nici un eveniment și Nae se învîrti puțin pe acolo.
     - U-hu! Hei! auzi un glas.
     Nu reuși să priceapă de unde vin onomatopeele și hotărî să le ignore cu desăvîrșire. Oricît de nociv și de puternic ar fi un lucru din afară, nu va reuși să-ți producă rău, dacă nu-l iei în seamă, îi trecu prin minte un gînd genial. Presupuse că erau cîteva ființe prin apropiere, se simți privit cu interes, analizat ca o moluscă la microscop, însă nu le dădu atenție. Era sigur că ideea sa profundă se verifică în practică și-și va dovedi de îndată infailibilitatea.
     Cineva îl întrebă probabil dacă fusese internat acolo și el refuză să răspundă. Era aceeași voce de mai înainte, de bună seamă elementul primejdios pe care trebuia să-l ignore. Fusese pe fază. La urma urmei, nu era obligat să dea cuiva socoteală de prezența lui. Îi plăcea să se plimbe pe-acolo, care era treaba?
     Un timp, reuși să facă abstracție de ceilalți și fu lăsat în pace. Își tot repeta că nu puteau să-i facă nimic rău, atît timp cît nu-i lua în seamă. Apoi s-a apropiat o creatură și el l-a recunoscut pe portarul cu părul vîlvoi. Acela l-a apucat amical de cot și l-a anunțat că vor merge împreună la bere. Nae nu se dădea în vînt după bere, însă propunerea i se păru de bun simț. Păreau totuși oameni cumsecade, fusese în eroare cu privire la ei.
     Se trezi într-un zgomot asurzitor. Nu reușea să priceapă ce se întîmplă, îl durea cumplit capul și era leoarcă de sudoare. După cîteva clipe, își recunoscu semnalele telefonului cu sonorul la maxim. Mobilul se afla pe parchetul laminat, lîngă piciorul patului. Se întinse și, cu dificultate, reuși să-l ridice. Se întrebă cît putea fi ora. Zări pe fereastră o lumină roșiatică și presupuse că e spre seară.
     - Salutare, domn director! Te-ai trezit?
     Nae astupă cu palma mobilul, întrebîndu-se cine putea fi. Se simțea manipulat, neputincios. Unde naiba se afla? Sau poate că era o greșeală.
     - Alo? Reuși să articuleze exclamația uzuală la telefon, pentru a cîștiga timp. Prin cap îi săltau în viteză, haotic, roiuri de gînduri. Părea o obrăznicie să întrebi pe cineva, către seară, dacă s-a trezit din somn. Cum să reacționeze? ȘI la ce-ar mai folosi? Era compromis cu totul, nimic nu putea să-l salveze. S-a umplut paharul. Știa că se va-ntîmpla odată și-odată. Simțea cum tremură carnea pe el și-i era rău. De ani și ani nu mai trecuse prin asemenea chinuri. ..........          

mai mult........    

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Andrei Zanca] [Dan Danila II] [Letitia Ilea] [Nicolae Silade] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Magda Ursache] [Radu Ciobanu] [Dan Danila] [Mircea Pora] [Mircea Petean] [Zenovie Carlugea] [Serban Chelariu] [Savu Popa] [Icu Craciun] [Marcel Mureseanu] [Stefan Marinescu] [Adrian Grauenfels] [Constantin Arcu] [Sanziana Batiste] [Nicolaie Adam] [Horia I. Groza] [Eugen Dorcescu] [Viktoria Kirilov] [Dragos Niculescu] [Dan Laurentiu] [Gheorghe Filip] [Ion Haines] [Constantin Manea] [Caliopia Tocala] [Florin Logresteanu] [Herbert W. Muehlroth] [Hans Dama] [Krzysz. Dabrowski] [Alexandru Jurcan] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]