Dan Anghelescu

                                    ANGHELESCU DAN web 1

 

 

                   DAN ANGHELESCU
              

     JURNALISTUL ȘI SCRIITORUL GABRIEL STĂNESCU,
     EDITOR AL REVISTEI ORIGINI. ROMANIAN ROOTS
 



       Introducere
            

    În istoria gazetăriei româneşti, şirul scriitorilor importanţi care şi-au asumat povara morală şi civică a jurnalismului începea cu Mihai Eminescu şi – prin Haşdeu, Pârvan, Iorga, Nae Ionescu sau Nichifor Crainic – continua, dând consistenţă şi o înaltă strălucire spirituală culturii şi civilizaţiei noastre naţionale. Totodată, prin publicistică, avea să se contureze – cu o deosebită pregnanţă – acea conştiinţă tragică a românităţii, pe care Mircea Eliade, între primii, o desluşise drept o caracteristică a culturii româneşti moderne. Se ştie că memoria stă la baza spiritualităţii şi dimensiunii identitare a unui popor ca mod de supravieţuire al acestuia. Dar, în pretinsul post-comunism pe care, după 1989, îl tot traversăm fără să înţelegem în ce fel şi către unde ne va duce, nu se întrezăresc decât în chip rarisim continuatori ai acelei tradiţii.

   - Scriitorul, editorul și jurnalistul Gabriel Stănescu

   Între cei care și-au asumat povara jurnalismului, un loc singular îl ocupă regretatul scriitor, gazetar şi editor Gabriel Stănescu (1951-2010). Exemplare, luciditatea şi clarviziunea lui au strălucit, din păcate, pentru prea scurtă vreme în actualitatea noastră bulversată de manipulări şi confuzii. Doctor în filosofie (2002), emigrat în SUA după mineriade (1991), revenise în ţară în ultimii ani. Ca unul dintre acei care nu acceptă compromisurile şi falsitatea politicianismului modern, devine fondator al uneia dintre cele mai importante publicaţii ale deceniului trecut, revista româno-americană Origini. Romanian Roots.  

 - România post-decembristă și „corectitudinea politică”

     La momentul când Gabriel Stănescu revenea în ţară, continuând să editeze publicaţia, situaţiile erau profund schimbate. Sensul evenimentelor din Româ-nia de după anul ’89 căpătase o coloratură şi conotaţii total diferite. Prin falaciosul complex de aparenţe devenise evident că ilegitimitatea criminală a comunismului fusese împinsă într-un trecut care, de aici încolo, părea că se contura drept unul destul de oarecare. Instantaneu, exilul, ca spiritualitate a unei culturi de veghe, neliniştitor-acuzatoare, devenise incomod. Despre victimele (partea nefericită a) istoriilor de prin partea locurilor nu mai era recomandabil să se vorbească ori să mai zăbovească în memoria, dezbaterile şi atenția opiniei publice. Urbis et orbis, o aşa-numită corectitudine politică (politicaly correctness) stabilise fără drept de apel, despre care şi despre ce fel de victime mai era îngăduit să se discute.

   - Revista Origini – remember și continuatoare a spiritualităţii exilului

     În percepţia scriitorului Gabriel Stănescu, Omului din veacul XX i s-a impus să accepte şi să-şi suporte exilul ca pe o condiţionare de-ne-evitat a supravieţuirii sale. Prin urmare, se va înţelege de ce orientarea publicaţiei fondate de el în Statele Unite s-a configurat ca un demers de reală continuitate cu marea publicistică a exilului. Să ne reamintim: mulți dintre marii scriitori care îşi părăsiseră ţara, pe alte meleaguri, devenind autori de prestigiu, editori sau ctitori de reviste, au luptat să îşi salveze cultura, limba, tradiţiile şi istoria, ameninţate, sub noaptea totalitară, de o iminentă şi totală dispariţie. Într-un à rebours faţă de publicistica din post-decembrismul românesc, Origini. Romanian Roots inaugura o poziţie singulară, tocmai prin încercarea de a impune o stabilire a locului pe care istoria recentă ar trebui să-l ocupe în atenţia publică. Ţinând seama de ceea ce respiră în substanţa ei, această experienţă jurnalistică se va dovedi refractară, incisivă şi total incomodă. Voit amnezic, post-comunismul nici nu va încerca să răspundă uneia dintre cele mai tranşante şi clare interogaţii: „De ce acest slab ecou, în opinia publică, privind mărturiile crimelor comunismului? De ce această tăcere jenată a politicienilor?/.../Ne aflăm în faţa unei imposibilităţi cognitive?”
Pornind de la constatarea adevărului evident pe multiplele paliere că trecutul recent, totalitar continua să lucreze din plin în realitatea noastră, revista lui Gabriel Stănescu îşi structura mesajul ca un remember al spiritualităţii exilului, dat fiind că pretinsa demantelare a utopiei fusese, ab iniţio, stopată. Dezinteresul bine organizat asupra întregului exil literar s-a datorat atât acestor orientări tacite ale celor de la putere, cât şi unor deloc inocenţi, foşti şi actuali corifei culturali propulsaţi în sferele decizionale ale culturii şi învăţământului. .........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Sosan Zenji] [Cesare Pavese] [Dan F.- Seracin] [Magda Ursache] [Krzyst. Szatrawski] [Stefan D. Dancus] [Dan Anghelescu] [Mihaela Albu] [Radu Ciobanu] [Cselenyi Bela] [Mihaela Craciun] [Vasile Gogea] [Bed. Horasangian] [Ernst Jandl] [Doina Gurita] [Nicolae Iuga] [Attilio Bertolucci] [Petre I. Cretu] [Petru Iliesu] [Miron Kiropol] [Ruxandra Niculescu] [Ion Muresan] [Mircea Pora] [Petra Szocs] [Eugen Dorcescu] [Werner Durrson] [Oscar Davico] [Raoul Schrott] [Victor Ravini] [Alejandra Pizarnik] [Paula Romanescu] [Laurian Lodoaba] [Geo Galetaru] [Luminita Rusu] [Cristina Botilca] [Mircea M. Pop] [Liviu Antonesei] [Florin Sindrilaru] [Petre Nicandru] [Mihaela Oancea] [Elisabeth Anton] [Hans Dama] [Werner Goebl] [Hellmut Seiler] [Victoria Comnea] [Bernhard Setzwein] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]