Dan Anghelescu

    

                                ANGHELESCU DAN web

                                                        

          DAN ANGHELESCU

                             
             “Convorbiri”...cu Basarab Nicolescu
                      

          

     Pentru orice român, chiar şi pentru aceia în a căror preocupare literatura, dintr-o nefericită sincopă a vremurilor, nu mai reprezintă decât un fenomen de interes secundar, revista Convorbiri Literare este legată indestructibil de cel puţin trei dintre numele identitar-emblematice ale spiritualităţii româneşti: Eminescu, Creangă, Caragiale.
     Realităţile din ultimele timpuri se pare că ne-au împins în tot mai cronicizate degringolade.
Şi totuşi, paradoxal, într-un asemenea prezent, Convorbirile Literare  îşi reconfirmă, din varii puncte de vedere, o tinereţe şi o clarviziune a orientărilor ce reamintesc începuturile din urmă cu un veac şi jumătate, când s-a produs eclatanta lor apariţie. Ca şi atunci, azi se face simţită vocaţia acestei publicaţii de formator şi modelator spiritual. Ceea ce, dintr-o anume perspectivă, sugerează o situare în proximităţile conceptului german cunoscut sub numele de Bildung. (Încă din mistica lui Meister Eckhart verbul bilden căpătase un sens special, acela de formare, exprimat în imaginea olarului care dă formă unui vas din lutul amorf. Imaginea respectivă fusese apoi transferată asupra creaţiei spirituale, considerându-se că sufletul uman este un receptacol al harului divin. De unde, în  subsidiar, s-a produs o nouă conecţie cu încă un cuvânt care, evident, iradiază: überbilden. Îl regăsim tot la Meister Eckhart şi el înseamnă a se transfigura).
     Reamintim toate acestea pentru că, se ştie, Convorbirile au fost acelea care au declanşat o amplă transfigurare spirituală a tuturor generaţiilor de intelectuali ce s-au succedat începând de atunci în cultura românească. Aşa se face că, şi în actualitate, fiecare nouă apariţie echivalează cu o reinstituire de valori şi temeiuri ce survin dintr-o tradiţie constituită şi impresionantă.

Din continuitatea lor rezultă acea eminenţă a înaltelor puteri care acordă o incontestabilă legitimitate. Înţelegem astfel şi gestul lui Nicolae Titulescu atunci când, la masa tratativelor de la Versailles, venise cu întreaga colecţie a Convorbirilor Literare ca suport şi argumentum ad verecundiam pentru pledoariile lui în favoarea României.
     Din perspectiva celor amintite se cuvine să aducem în discuţie orientarea singulară a acestei publicaţii sub raport cu o anume stare de severă disonanţă, vizibilă ca formă de manifestare în prezentul nostru post-decembrist. Ea s-a concretizat în tendinţa obstinată de ignorare cvasi totală a literaturii şi revuisticii exilului românesc. Nejustificata marginalizare şi tăcerea aşternute asupra acestora lasă în urmă impresia unei, deloc inocente, prelungiri a interdicţiilor din perioadele în care politi-cile culturale erau instrumentate de aparatnicii lui Leonte Răutu.
     Consideraţiile dezamăgite ale profesorului Mir-cea Anghelescu subliniau cu limpezime neverosimilul unor asemena situaţii: „…încercări de abordare, scria profesorul, mai mult sau mai puţin globală – şi implicit teoretică – a exilului nostru literar şi a perspectivei unice asupra literaturii din a doua jumătate a secolului trecut au lipsit /…/ aproape cu desăvârşire, din critica românească a ultimilor ani /…/ Este unul dintre principalele reproşuri care se pot face intelectualilor români /…/ când însăşi ideea de bibliotecă şi de publicare a valorilor culturale naţionale n-a ajuns să constituie o prioritate pentru cei care decid, şi nici măcar pentru cei care decid în domeniul respectiv.” (Mircea Anghelescu, Literatură şi biografie,  Universal Dalsi, 2005, pp. 108-109. )
     Tragica experienţă politică şi literară a exilului, excluderea valorilor lui din toate strategiile cultural-educaţionale ce le-ar fi putut readuce în vizibilitatea publicului actual vorbeşte limpede despre o tentativă latentă de memoricid. 
     Desigur, au existat şi destule reacţii ale unor cercetători (Nicolae Florescu, Florin Manolescu, Cornel Ungureanu, Mihaela Albu, Gabriel Stanescu, Gheorghe Glodeanu, Georgeta Orian) care au dezavuat şi au încercat să atenueze aberanta excludere, prin uitare, a istoriei recente a României, fractură gravă ce afecta însăşi esenţa, ca Instituţie, a istoriei noastre literare.
      Abia pe fondul unei asemenea stări de lucruri s-a detaşat cu limpezime poziţia singulară a Convorbirilor, reconfirmând nu numai vocaţia de modelator spiritual, ci şi o propensiune, specială, către un iluminism care îi este propriu încă de la începuturi. Desigur, vorbind aici despre iluminism, îl înţelegem în conotaţiile lui de concept meta-istoric, deci repetabil, deci circumscris unui deziderat al „auto-determinării raţionale a omului” care,........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Miron Kiropol] [Magda Ursache] [Letitia Ilea] [Iulian Boldea] [Liviu Ioan Stoiciu] [Ion Neagos] [Traian Stef] [Doina Popa] [Liviu Antonesei] [Clelia Ifrim] [Radu Ciobanu] [Mircea Petean] [Dan Florita Seracin] [Eugen Dorcescu] [Daniela Radu] [Victoria Comnea] [Nicolae Iuga] [Dinu Virgil] [Ela Jakab] [Dan Anghelescu] [Julien Caragea] [Dan Chiriac-Kyre] [Viorel Dadulescu] [Mihaela Albu] [Vasile P. Tomoiaga] [Aurelian Sarbu] [Nicolae Coande] [Sonia Elvireanu] [Dana Gheorghiu] [Iulian Chivu] [Boris Marian] [Geo Vasile] [Christel Ungar] [Carolyn M.Kleefeld] [Petru Hamat] [Hans Dama] [Mirel Brates] [Aurel I. Brumaru] [Mariana Moga] [Victoria Milescu] [Valeriu M.Ciungan] [Paul Sarbu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]