Doina Uricariu

                                 Doina Uricariu - alternante

                                                         

                      DOINA URICARIU
              

                  JURNAL AMERICAN, 11 IULIE 2017

                       Despre Herbert-Werner Mühlroth
                               şi volumul său
Smerenie,
                       publicat în 2017 la Editura Limes.

 

                      

     Am primit ultimul volum de poezii publicat de scriitorul Herbert Werner Mühlroth, la editura Limes, în limba română. Cu excepția poeziei Amintire, scrisă de autor direct în limba română, toate poeziile din volumul Smerenie au fost scrise în limba germană, iar traducerea lor a fost făcută de poetul echinoxist Ioan Milea, care semnează și un cuvânt înainte, introducând cititorul în universul liric esențializat precum un haiku al acestui poet străin de verbozitatea prozei ce inundă poezia generației lui. Cuvântul înainte schițează precis dimensiunile unei creații semnificative, alături de informațiile cuprinse în Nota bibliografică.
     Stabilit în Germania, după plecarea lui dramatică din Banatul care a dat atâți scriitori României de limbă română, germană sau maghiară, Herbert Werner Mühlroth reprezintă o voce absolut singulară și la început însingurată a literaturii create de scriitorii de limbă germană născuți în România. Structura lui introvertită și generozitatea cu care s-a dăruit proiectelor celorlalți și unui mod de a trăi fără compromisuri nu l-au împins să urce rapid pe scena vizibilității imediate, pe care au urcat confrații lui de generație. O sobrietate germanică și lipsa de interes pentru pitorescul și carnavalescul vremurilor apropie poezia lui de Elegiile duineze, Cartea orelor, Scrisorile către un tânăr poet ori Sonetele către Orfeu. Volumul Smerenie pecetluiește aceste afinități nu doar prin versurile din Omagiu vechiului meu prieten Rainer Maria, pe care le citesc ca un dialog cu versurile despre frumusețe și teroare sau ceea ce este groaznic/îngrozitor. Rilke scria în Elegiile duineze că frumusețea este începutul groaznicului, terorii, îngrozitorului și că fiecare înger singur este înspăimântător. Iată poemul scris de Herbert Werner Mühlroth ca o împărtășire a aceluiași gând:

    „Frumusețea/ și groaznicul/din spatele ei// incredibil de frumos/ Frumosul// incredibil de groaznic/ Groaznicul// și cu cât mai incredibil/ că frumosul/ e începutul groaznicului// şi frumusețea dăinuie/ pe când groaznicul lucrează.”
    Spiritul poeziei este unul reflexiv-interogativ, în tonul rilkean sau al expresionismului lui Paul Celan, fără să fie vorba de pastișă, ci de o despodobire de pitoresc și de retorică. Descopăr în volumul Smerenie un refuz al intruziuni și grația rară a unei discreții, vocația surdinei și solilocviului, o austeritate și o protecție a liniștii și granițelor celuilalt care-l făceau pe Rilke să vorbească despre iubirea care constă în două singurătății care se protejează și se mărginesc una de alta și își dau binețe.
     Am citit poemele din volumul Smerenie gândindu-mă la faptul că ele s-au scris nu doar cu cuvinte, ci cu mute cuvinte, ca autorul lor să rămână în tăcere: „ca să rămân în tăcere/ scriu doar câteva/ cuvinte mute// și totuși tăcerea/îmi scapă// chiar și cuvintele tăcute/ispitesc.” (Ispită). Această poezie în recul față de cuvinte mă duce cu gândul la paginile de Jurnal și la romanul Omul fără însușiri de Robert Musil. Sau îmi amintește de proza arsă până la cenușa semnificațiilor scrisă de scriitorul disident Reiner Kunze în volumul Die wunderbaren Jahre, tradus de Herbert Werner Muhlroth sub titlul Anii cei minunați, o carte pe care am publicat-o la grupul meu de edituri Universalia.
     Cu studii temeinice de filologie și filosofie care s-au materializat într-o ediție de referință, în patru volume, a operei lui A.N. Caciuperi, publicată în România și destinată comunităților aromâne de pretutindeni, Herbert Werner Mühlroth a dovedit pregătirea lui filologică de cercetător și specialist care-l califica, pe drept, pentru o poziție universitară, în spațiul limbilor romanice. Această vocație universitară, nematerializată, din păcate, e întărită de ucenicia prietenia și colaborarea care l-a legat, atâția ani, de profesorul, criticul și scriitorul Ovid S. Crohmălniceanu, o relație modelatoare și aproape filială, dacă privim bogăția ei umană și reverberațiile ei emoționale din remarcabilul poem Ecoul, sau din poemul Croh, scris ca o pomenire-litanie, ambele cuprinse în acest volum, și poate că și în poemul Amintire, în câteva versuri. I-aș putea adăuga prietenia ce l-a legat de Sami Damian, sau de Ilina Gregori și studiile ei dedicate lui Emil Cioran.
    A fost la curent cu procesul de revizuire al lucrării monumentale dedicate de Profesorul Ov. S. Crohmălni-ceanu Literaturii române între cele două războaie și cu scrierea unei cărți de referință despre Cercul literar de la Sibiu, volum semnat împreună cu Profesorul Klaus Heitmann de la Universitatea din Heidelberg. Heitmann și-a retras numele, la o viitoare ediție, considerând contribuția lui în scrierea acestei cărți cvasi-inexistentă,
........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Franz Kafka] [Doina Uricariu] [Cornel Ungureanu] [Magda Ursache] [Theodor Damian] [Andrei Zanca] [Dan Danila] [Dragos Niculescu] [Horia Dulvac] [Dorina Sisu] [Cristina Struteanu] [Ezra Pound] [Dinu Flamand] [Nicolae Coande] [Mioara Bahna] [Ion Maria] [Alensis de Nobilis] [Adrian Grauenfels] [Gheorghe Simon] [Dan Anghelescu] [Anca Sirghie] [Zudor Janos] [Mircea Pora] [Adrian Grauenfels] [Adonyi N. Maria] [Bianca Marcovici] [Victoria Comnea] [Herbert W. Muehlroth] [Mircea Petean] [Zorin Diaconescu] [Petru Tomoiaga] [Werner Goebl] [Radu Ciobanu] [Ana Blandiana] [Adrian Munteanu] [Fekete Vince] [Palotas Dezso] [Mihaela Albu] [Liliana Danciu] [Mariana Paslea] [Aurel Sorobetea] [Mihai Merticaru] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]