Geo Vasile

                                     GEO VASILE - web                                                     

                      

                       GEO VASILE 
 
                                                                                      


    Romanul de succes al unui proiect eșuat Manuc Bei
                          

           
     În continuarea lui “Manuc Bei”, Victoria Comnea publică un al doilea volum (a zecea carte din parabola sa epică !) ce-l are drept protagonist pe același îndrăgit prinț armean Emanuel Mirzaian ( 1769 - 1817), Alexandropol, orașul lui Manuc Bei (Eikon, București, 2016, 256 p.). Zugrăvit cu aceeași empatică măiestrie, sub aceeași aură de versatilă ubicuitate, noblețe, omenie, seducție, chiar dacă puțin alterată de trecerea anilor, dar mai ales de moartea iubitei sale secrete Alexandra Marioritza Comnena, indimenticabila eroină ce-l salvase, prin sacrificiul propriei vieți, de glonțul ucigaș al sicarilor lui Vodă Caragea. Eroul romanului, abia ieșit din colapsul psihic printr-un fel de exorcism magic, deține în propriile mâini firele epice ale povestirii ce se leagă și se dezleagă prin flash-back-uri și monologuri interioare.
     Fresca istorică din „Manuc” capătă amplitudine prin tablouri vivante de epocă, populate de personaje, moravuri și atmosfera specifică mondenă, de data asta din saloanele palatului țarului din Sankt Petersburg, în contrapunct cu acțiunea societății secrete a „Fraților Insinuanți sau Iluminații” (o variantă ruso-germană, se pare, a masoneriei.) ce-și propusese distrugerea celor ce au decis soarta Europei la Viena, printre care și prințul armean. Nu lipsesc culisele diplomației internaționale, evocarea războaielor napoleoniene, aproape întreg parcursul vieții sale aventuroase, demne de romanele foileton semnate de nume celebre tip Dumas sau P.A.-P. Ponson du Terrail. Practic, în Alexandropol este vorba de ultimii ani de viață ai prințului, stabilit, în fine, la Chișinău, mai precis la moșia și palatul său din Hâncești, după alipirea Basarabiei în 1812 la Imperiul țarist, condus de Alexandru I., considerat a fi fost autorul Sfintei Alianțe, între Rusia, Franța și Austria, un tratat ce stabilise o altă ordine europeană, în primul rând în spiritul respectării monarhiilor de drept divin. 

     Cel ce reușise să aducă la masa tratativelor adversari ireconciliabili, continuă să-și joace rolul de excepție, deasupra vremurilor și semenilor, slujindu-și idealul politic meliorist, aflat sub semnul liberalismului și reformismului european. Decorat de țar cu Ordinul Vladimir, numit consilier de stat al Imperiului, Manuc înțelege că după numai opt ani, adică la 1816, trăia într-o altă lume, plină de ură și dornică de distrugerea a tot ce amintea de vechile orânduieli. Așa se face că „oblastia” Basarabia, deși formal oblăduită de țar prin ocrotitoare legi speciale, va să ajungă un tărâm al corupției și abuzurilor cinovnicilor ruși, mai ales sub conducerea „namestnikului” rus Bahmetiev. 
     Manuc, căruia i se dusese buhul că ar fi unul dintre cei mai bogați prinți din Balcani, devine firește o țintă de suspiciuni, intrigi și spionaj. Ceea ce nu-l împiedică să pună în operă și să finanțeze, cu aprobarea țarului, firește, mărețul proiect al construirii pe Dunăre a unui mare oraș-port, Alexandropol, întru cinstirea lui Alexandru. Iși aduce familia, iubitoarea soție Mariam și cei cinci copii la palatul din Hâncești, prevăzut cu un bunker pentru arhiva și corespondența sa secretă și nu numai.
     Meritul romanului Alexandropol este în primul rând vraja epică ce se transpune în nesațul și plăcerea cu care se citește datorită și construcției suple (4 părți și 40 de capitole scurte), subtilului echilibru între ficțiune și atestarea istorică a personajelor, evenimentelor și locurilor, științei portretului, și mai ales a diseminării suspensului. Căci nu e exagerat să spunem că odată cu transpunerea acelei perioade istorico-politice (primele decenii ale veacului XIX), pe fondul căreia se profilează viața și lucrarea prințului armean și totodată patriot român, în scene epice de o mare intensitate, citim nu doar un roman fantasy, ci și un policier. Policier ce se susține prin existența la curtea țarului a Baronesei, alias Juliane de Krüdener, o aventurieră europeană, consilieră personală a tânărului, depresivului și religiosului Alexandru, „profesoara” de meditație mistică a acestuia, de fapt membră a Ordinului Iluminaților, se pare o alternativă a masoneriei, fondat în Bavaria sec. XVIII, și condus de un Maestru al disimulărilor, inițierilor, recrutărilor, torturii, șantajului și crimei. Expertă în științe oculte, dar și în arta ipocriziei, insinuărilor, colportajului, Baroneasa, alungată de câteva guverne sub supraveghere polițienească, este pandantul malefic, diabolic al îndrăgitului protagonist. Din același aluat otrăvit este și plenipotentului Bahmetiev, trimis la Chișinău la sugestia Julianei, aflat în slujba aceluiași Ordin.
     Așadar, aceștia primesc fiecare la timpul potrivit, misiunea de a-i elimina din scenă, fie pe Stimov, subordonatul direct și informator al șefului de cabinet ........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Miron Kiropol] [Magda Ursache] [Letitia Ilea] [Iulian Boldea] [Liviu Ioan Stoiciu] [Ion Neagos] [Traian Stef] [Doina Popa] [Liviu Antonesei] [Clelia Ifrim] [Radu Ciobanu] [Mircea Petean] [Dan Florita Seracin] [Eugen Dorcescu] [Daniela Radu] [Victoria Comnea] [Nicolae Iuga] [Dinu Virgil] [Ela Jakab] [Dan Anghelescu] [Julien Caragea] [Dan Chiriac-Kyre] [Viorel Dadulescu] [Mihaela Albu] [Vasile P. Tomoiaga] [Aurelian Sarbu] [Nicolae Coande] [Sonia Elvireanu] [Dana Gheorghiu] [Iulian Chivu] [Boris Marian] [Geo Vasile] [Christel Ungar] [Carolyn M.Kleefeld] [Petru Hamat] [Hans Dama] [Mirel Brates] [Aurel I. Brumaru] [Mariana Moga] [Victoria Milescu] [Valeriu M.Ciungan] [Paul Sarbu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]