Gheorghe Simon II

Web Design

 

                           Gheorghe Simon

                     

           GHEORGHE SIMON
                           
(1950-2021)


                      Remus-Valeriu Giorgioni

                 Iniţiere în arta cunoaşterii poetice


     Ars docendi. Ortoepie şi Ortopedie. Arta de a învăţa presupune mai întâi arta de a scrie şi arta de a citi. Concomitente, cele două iniţieri nu pot fi despărţite. Ambele fiind la fel de primejdioase, dacă nu sunt însuşite în litera şi în duhul lor, fără a le stâlci, fără a le altera înţelesul inerent. Meşteşug sau îndemânare, arta scrierii presupune stăpânire de sine, acomodare la condiţii vitrege şi bună mânuire a uneltelor bine îngrijite, stiluri, pentru a nu vitregi corpul literei de a-şi arăta chipul oglindirii vii pe pagina albă a creaţiei neîntrerupte. Aşa procedează şi ne iniţiază poetul Remus-Valeriu Giorgioni în cea mai recentă carte a sa, cu un titlu provocator, Scandal în colonia de scribi, publicată la Editura Junimea, Colecţia Cantos, 2020. Arta de a scrie, de a copia, de a caligrafia, sunt tot atâtea căi de cunoaştere primară, a învăţării şi a iniţierii în cea mai tainică şi severă dintre toate artele liberale, arta poetică. Urmare a iniţierii, ucenicul scrib, omul-de-trestie, va caligrafia fiecare literă ca pe un chip viu, cu amprente şi acolade, cu raze vii, cum până atunci nimic nu ar fi existat, nimic nu s-ar fi arătat, cum ar desţeleni ceva ce până atunci nu a cunoscut mâna omului cultivat: Între mine şi omul-de-trestie se perindă/ mari întinderi de timp şi nisip/ clădite în clăi de depozite sacre/ El, scriitorul şi arhivarul – scrib nobil, iar nu/ un sclav oarecare/ după atâtea ore de lucru, de învârtire aiurea/ în jurul mesei de scris-şi-citit/ se simte stors şi zdrobit el însuşi/ ca un papirus bine bătut, pregătit/ mai bate şi el câmpii cu graţie/ pe suprafeţele-ntinse, desţelenite/ ale istoriei literare. (Omul-de-trestie)
     Stiluri, arabescuri şi miniaturi. La început, puterea cuvântului era creatoare, cuceritoare de spaţiu şi triumfătoare asupra trecerii timpului. Era suficientă zicerea, glăsuirea şi toate se întruchipau ca din nimic. Imediat ce s-au risipit zorii, omul a rămas în lumină cu umbra sa

mişcătoare, după rotiri şi rostiri pe care mai apoi a vrut să le fixeze cumva, numai că lipsea suportul unei însemnări, adeverirea unei cunoaşteri, îndemânarea de a mobiliza semnele şi reperele, în aşa fel ca trecerea prin viaţă să nu mai fie fără de urmă, cu reminiscenţe fragile, ci, imoblizate, imortalizate în figuri statice, cu recurente recunoaşteri în dinamica unei citiri cu voce tare. Urmarea e cum nu se poate mai fascinantă. Dumnezeu Creatorul i-a daruit omului spre folosinţă ofranda eternei mirări de a auzi glasul ceresc şi de a vedea ceea ce privirea nu putea atinge, de neatinsul, indicibilul: Era pe vremea când eu, caligraful Valeriu/ botezat Grămătique/ fui numit imbrohor – trimis special la Înalta Poartă// Mi se pasau tot soiul de misii/ Însemnam – consemnam – adnotam/ cam tot ce se-ntâmpla în cănţălărie/ şi în întreaga Împărăţie.// Iar uneori când începeam a transcrie/ documente oficiale apostile/ printre cópii mai scăpam câte-o poezie// Am învăţat punctuaţia eu, Diacul Valeriu/ zis Grămătique/ şi niscai ortografie/ Dar zilnic îmoiedicându-mă/ de litere boante, vorbe strâmbe,/ picioare metrice şchioape/ mă trezii într-o zi la ortopedie. (Oda Caligrafului Grămătique)
     Spre surprinderea omului, darul şi harul de a da nume lucrurilor şi fiinţelor s-a dovedit a fi una din celel mai trainice vieţuiri, de a nu se hrăni omul doar cu aerul rostirii, al inspirării şi respirării, ci şi cu arta vederii celor nevăzute, înscrise în chiar alfabetul mut al cunoaşterii celor ascunse. În felul acesta al ordinii şi ordonării, litera a prins viaţă şi s-a ales cu înţeles ascuns, prin folosire şi prin tâlcuire, încât acelaşi cuvânt îşi putea schimba destinaţia, imediat ce îşi schimba faţa, un singur semn stingher sau nelalocul lui având puterea de a deturna întreg sistemul stelar de semne cereşti. Numirea e semn distinctiv pentru om, numai numele lui Dumnezeu rămâne ascuns, de nepătruns, şi nimeni nu l-ar putea cuprinde într-un nume, cum nu e posibil să dai nume vieţii neîntrerupte. Asta înseamnă că numele e şi înşelător, pe cât numeşte, tot pe atât ascunde.
     Pentru a fi artă, artă a cuvântului, litera, sem-nul, prin învecinare şi rostire prin vocale, va fi calea cea mai scurtă şi mai severă spre o cunoaştere fără echivocuri, fără de smintire. Cum am citi întâia oară un cuvânt scris odinioară, cum am auzi foşnetul unui sunet, adierea unei mângâieri, aceasta e arta cunoaşterii poetice, întruchipare a uimirii, întrupare a mirării de a fi, a creaţiei, auroră a trezirii, cunună a luminii neînserate. Puţini ajung să priceapă această nemaipomenită artă a cunoaşterii, una din celel mai tainice iniţieri în arta cuvântului, a cuvântului ziditor, creator.
     Ars scribendi. Logografie şi Logopatie. A doua secţiune a cărţii de poeme e dedicată artei de a scrie, de a crea, de a poetiza, fiind una la fel de gravă şi de severă ca arta domniei şi a puterniciei, oricând fiind susceptibilă de erori, de lacune, de ezitări, denaturări şi de alte maladii ale scripturii de fiecare zi: Încercând să re-scrie istoria patriei s-o refacă/ din străvechi terfeloage, legende şi cronici,/ Scribul nostru ..........

mai mult....

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [E.E. Cummings] [Nicolae Silade] [Andrei Zanca] [Magda Ursache] [Liviu Antonesei] [Kocsis Francisko] [Lucian Vasiliu] [Mircea Petean] [Elina Adam] [Mirela Roznoveanu] [Halmosi Sandor] [M. Roznoveanu II] [Al. Cistelecan] [Andrei Zanca II] [Radu Ciobanu] [Rodica Grigore] [Zenovie Carlugea] [Gheorghe Simon] [Fekete Vince] [Miron Kiropol] [Stefan Borbely] [Virgil Diaconu] [Eugen D. Popin] [Nicolae Suciu] [Marko Bela] [Cornel Ungureanu] [Savu Popa] [Clara Margineanu] [Nika Turbina] [Gheorghe Simon II] [Marian V. Buciu] [Mircea M. Pop] [Lucretia Berzintu] [Iosif L.Grapini] [Mirela Brailean] [Dragos Niculescu] [Angela Burtea] [Alexandru Jurcan] [Alexandru Cazacu] [K.V. Twain] [Andrej v. Amady] [Andrei Zanca III] [Sergiu P. Dema] [Clelia Ifrim] [Werner Goebl] [Hans Dama] [ARS MOVIMENTO] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]