Hans Enzensberger

                                   hans_magnus_enzensberger - web

                                                                                                    

    HANS MAGNUS ENZENSBERGER


                      
            
pentru Lot, un păstor macedonean

        
           
     ca o stea nelocuită
     miroase pământul. Din munţi
     ţâşneşte o apă densă tulbure
     pietriş şi scaieţi în sclipăt de fulger
     cerul alb.

     vreau totuşi să aprind un foc.
     în noaptea nelocuită, e bine
     să-ţi înveleşti creştetul rece
     în blana de oaie cu smocuri moi.
     vine o căruţă.

     mă aşez pe lemnul negru
     iar bocceaua mută alături
     ofer tutun bătrânului ţăran
     dau obosit din cap precum
     mânzul slab.


     subţire clopot rece fumegare
     vine satul şi la oarbele
     geamlâcuri lucesc ochi mai bătrâni
     ca ciuma. un câine aleargă sângerând;
     pocnete de puşcă.

     că mă tânguie curţile.
     aşadar, îmi ridic bocceaua
     fiindcă mizeria trebuie să o cinsteşti.
     prietenos dau bineţe la ultima
     joasa uşă.

     se deschide, aici trebuie să rămân.
     pâinea tare şi brânza rea
     mie îmi par merinde alese.

                                  
     dormitând m-am dus, sătul şi fericit
     ca ieşit din minţi.

     iar în zori, păstorul
     e mâhnit, că plec mai departe.
     rămâi, străine! e bine să trăieşti!
     uite, chipeşul negrul berbec
     voi să-l tai.

     (însă eu l-am îndemnat să fie senin)
                                                                

           
cântec de avertizare
                                                     

     cicatricea de pe fruntea mea
     nu o descifrezi tu.
     mâna ta este gingaşă
     eu locuiesc în hăţiş.

     prea târziu

     coaja mea îţi va
     rupe buzele.
     te călăuzesc
     la o apă sărată.

     prea devreme
 
     întoarce-te la surzi,
     mănâncă de pe o masă
     nepătată,
     fii înţelept.

     prea târziu

     fulgerul îţi doboară
     blana de pe umăr,
     ploaia îţi spală
     cântul din piept.

     prea devreme

     pietrişul îţi va
     auzi suspinul,
     când te iubesc.

     prea târziu  ...........

 

     versiunea românească : ANDREI ZANCA 

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Andrei Zanca] [Iulian Boldea] [Mircea Petean] [Liviu Antonesei] [Miron Kiropol] [Mircea Braga] [Magda Ursache] [Eugen D. Popin] [Liliana Danciu] [Andrei Zanca - II] [Mircea M. Pop] [Horea Porumb] [Dan Danila] [Anisoara V. Cira] [Rodica Braga] [Mihaela Albu] [Monica Pillat] [Radu Ciobanu] [Hans Enzensberger] [Guenter Kunert] [Guenter Eich] [Dan Anghelescu] [Juan R. Jimenez] [Wolfgang Baechler] [Saskya Jain] [Hans Dama] [Elisabeth Anton] [Luminita Rusu] [Luca Cipolla] [Eduard F. Palaghia] [Paul Sarbu] [Aurelian Sarbu] [Bertolt Brecht] [Tanikawa Shuntaro] [Werner Goebl] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]