Ion Haines

                                 Ion Haines - web      

                       


                 ION HAINEȘ
 


     RELAȚIA AUTOR-CITITOR ĪN CONDIȚIILE

                      EREI ELECTRONICE

     
      Īn secolul al XV-lea, īn jurul anului 1450, la Mainz, īn Germania, Johannes Gutenberg (1400-1468) a inventat tiparul cu litere de metal, cu caractere mobile, care īn cursul aceluiași secol s-a răspāndit īn toată Europa. Īntre 1450-1455, Gutenberg a editat, īn limba latină, īn condiții tehnice excepționale, Biblia. Inventarea tiparului a īnsemnat īnceputul unei noi ere īn istoria comunicării prin posibilitatea multiplicării mesajelor īntr-un număr teoretic infinit de exemplare, asigurāndu-se astfel fidelitatea informației scrise, propagarea ei īn lanț, caracterul multidirecțional al difuzării.
      Descoperirea tiparului a impus civilizația vizuală, provocānd o schimbare radicală īn raporturile dintre emițător și receptor, dintre autor și public. Tiparul a făcut din cultură un bun de consum, o marfă uniformă și repetabilă. Această marfă, care alimentează setea de cunoaștere, nevoia informării rapide și exacte, se materializează īn două produse, fără de care este de neimaginat civilizația omului modern: cartea și presa. Tiparul va revoluționa nu numai tehnica edi-tării, ci și modul de gāndire și de comportament, prin puterea de a-l instala pe cititor "īntr-un univers subiectiv de libertate și spontaneitate fără margini", după cum afirmă Mc Luhan. (Galaxia Gutenberg, Editura Politică, București, 1975, p. 258). Tiparul structurează raporturile dintre oameni, el transformă dialogul dintr-un schimb de păreri īntr-o marfă portabilă. Cartea a īnsemnat o creștere extraordinară a vitezei de citire a textului tipărit, o gāndire mai rapidă și mai profundă, o posibilitate de adāncire īn semnificația textulului prin revenire și meditare asupra lui.
      Īn acest context, se stabilește o anumită relație īntre receptor și emițător, īntre public și autor, iar īntre ei intervine un al treilea personaj, editorul, care facilitează și finalizează procesul de comunicare prin tipărirea cărții. Īn cazul relației autor-cititor, se poate vorbi despre notorietatea(reală sau falsă) a celui dintāi, autorul fiind 

   
cunoscut din cărțile sale, fie din imaginea publică impusă de mijloacele moderne de comunicare, mai ales īn cazul unor personalități politice. Singura relație care subzistă este relația textuală. Singur, īn fața textului, cititorul comunică cu autorul īntr-un mod profund, el recepționează īn sens pozitiv sau negativ mesajul. Este vorba, deci, despre un dublu proces al comunicării dintre autor și cititor. Dar, īn cazul acesta, el (textul) devine obiect industrial - carte sau ziar- fabricat sau produs īntr-un mare număr de exemplare, intrānd īntr-un proces industrial care-l transferă īntr-un alt plan al comunicării.
     Efectele inventării tiparului au fost benefice pentru īntreaga Europă. Ele s-au manifestat, īn primul rānd, īn ritmul rapid al schimbărilor sociale și culturale īn țări cum ar fi Germania, Franța, Anglia, dar și Statele Unite ale Americii. Producția de carte a cunoscut, de la un secol la altul, cifre impresionante, iar activitatea editorială s-a profesionalizat, tipograful, editorul devenind activităpți specifice omului modern.
     Īn același timp, foamea de informație, atāt īn domeniul cultural, cāt și, mai ales, īn acela al cotidianului, al actualității, se manifestă īn Europa occidentală īn ultimii ani ai secolului al XVI-lea și īn primii ani ai secolului al XVII-lea. Aceasta a dus, inevitabil, la apariția presei, a primelor periodice.
     Este vorba despre așa-numitele fogli di avvisi ( foi de anunțuri) care se vindeau la Veneția contra sumei de un bănuț de argint-gazzetta. Ziarul propriu-zis, īn sensul actual al termenului, ceea ce īnseamnă periodicitate, continuitate, informație de actualitate, public larg, difuzare, caracter comercial, prețuri accesibile, a apărut īn Franța la 17 mai 1605 la Anvers , īn Țările de Jos. Este vorba despre publicația săptămānală Die Niewe Tidjingles (Noutățile din Anvers), socotită primul periodic din lume. Nu vom face acum un istoric al presei, dar vom preciza că ea va cunoaște o dezvoltare vertiginoasă mai ales īn secolele al XIX-lea și al XX-lea. datorată și dezvoltării societății industriale, perfecționării căilor de difuzare, progresului īnvățămāntului, afirmării spiritului comercial, al concurenței, apariției unui public tot mai avid de noutăți. Este etapa marilor cotidiane, a apariției presei moderne, a agențiilor de presă internaționale, comunicării de masă, cānd presa devine un organ colectiv, o modalitate modernă de comunicare, adresāndu-se unui public larg, care nu mai receptează pasiv mesajele și care se constituie īntr-o opinie publică, instaurāndu-se astfel o nouă relație īntre emițător și receptor și canalul de difuzare a informațiilor. Este vorba despre o nouă modalitate de comunicare, comunicarea colectivă, specifică erei electronice. secolului al XX-lea, cānd, alături de ziar, care cunoaște o dezvoltare nemaiīntālnită, se dezvoltă mijloacele moderne de comunicare, radioul și televiziunea (mass-media), cānd se vor instaura noi relații īntre oameni, cu consecințe fundamentale atāt īn plan social, cāt și psihologic. ........

mai mult.....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Mariko Sumikura] [Eugen D. Popin] [Paul Leibovici] [Virgil Diaconu] [Dan Danila] [Andrei Zanca] [Gheorghe Simon] [Radu Ciobanu] [Rodica Grigore] [Magda Ursache] [Madalina Barbulescu] [Vianu Muresan] [Andrei Zanca II] [Gheorghe Simon I] [Nicolae V. Sarbu] [Dorian Obreja] [Mihai Posada] [Remus V.Giorgioni] [Rabindran. Tagore] [Ioana Diaconescu] [Ion Haines] [Liliana Danciu] [Alexandru Jurcan] [Mircea Petean] [Dan F. Seracin] [Adrian Munteanu] [Anca Sirghie] [Alexandru Cazacu] [Dragos Niculescu] [Mircea Pora] [Tanikawa Shuntaro] [Mihaela M. Stroe] [Dan Iancu] [Dana Gheorghiu] [Miruna Carp] [Werner Goebl] [Ruxandra Niculescu] [Paul Aretzu] [Dan Chiriac] [Ovidiu Bufnila] [Victoria Comnea] [Victor Ravini] [Constantin Stancu] [Angela Burtea] [Mihai B. Bujenita] [Icu Craciun] [Petre I. Cretu] [Gheorghe Grun] [Florin Logresteanu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]