Iulian Boldea

                                Iulian-Boldea web

                     

               IULIAN BOLDEA
           

   
                    Expresivitatea etică a criticii


      Cărţile lui Eugen Negrici se detaşează, la început, prin interesul pentru literatura veche, percepută în grilă stilistică, retorică, dar şi din perspectiva teoriei receptării. Textele de aspect istoriografic se înscriu în sfera literaturii, şi trebuie să fie percepute cu interes hermeneutic de către „interpretul-receptor angajat într-un proces comunicativ cu textul”. Structura tex-tului nu mai e explorată în imanenţa ei, ci ca relaţie cu cititorul, ca deschidere spre alteritate, prin exerciţiul valorizării unor concepte precum „raport de consum” sau „efect de înstrăinare” ce revelează o estetică a receptării şi o conştiinţă a cititorului: „Totul, în interpretare, trebuie să pornească de la conştiinţa cititorului. Iar, în cazul particular al limbii scrierilor vechi, distanţa dintre cuvintele ce le compun şi cele pe care le percepe astăzi mental cititorul e suficient de mare ca ele să capete statutul de figuri – sau mai bine zis să ne dea sentimentul unui limbaj figurat”. În cărţile dedicate literaturii vechi (Antim. Logos şi personalitate, Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin) accentul este orientat asupra revelaţiilor expresivităţii, asupra narativităţii şi ficţionalităţii, punându-se la contribuţie conceptul de „expresivitate involuntară” este ilustrat de N. cu texte în care gradul de literaritate pare unul extrem de redus, criticul literar precizând că, în general, „cu cât coborâm la texte apărute la mari distanţe de momentul nostru şi cu cât aceste distanţe în timp sunt mai mari, cu atât se vădeşte mai lesne plasticitatea involuntară a enunţului”. În Expresivitatea involuntară criticul pleacă de la ipoteza că în fiecare epocă literară există o doză, mai mică sau mai mare, de expresivitate. Evident că aplicabilitatea conceptului de „expresivitate involuntară” este relativă, fapt relevat şi de N. Manolescu. În Figura spiritului creator (1978) conceptul fundamental pe care se bazează analizele şi interpretările este acela de „producere”, de structurare („esenţialul într-o lectură critică nu este să faci cunoscută o structură, ci să realizezi o structurare”). 


       Pentru Eugen Negrici lectura se situează într-o postură de „independenţă atentă” faţă de textul literar, ea relevând, totodată, structurarea textului. Criticul analizează componentele genezei textului, „tranzacţiile” dintre autor şi public, dintre text şi producătorul său, în contextul fluctuaţiilor orizontului de aşteptare al cititorilor. Imanenţa literaturii (1981) reliefează „polisemia semantică” a textelor vechi, având drept corolar metamorfozele orizontului receptării, pentru ca în Introducere în poezia contemporană (1985) şi Sistematica poeziei (1988), să se realizeze o clasificare a structurilor poetice contemporane, cu o justă corelaţie între sincronie şi diacronie, ce conciliază structuralismul şi stilistica, orice text poetic fiind, în fapt, rezultatul unei formalizări a datelor realităţii. Radiografia criticului se orientează mai ales asupra configuraţiei semnificantului („Vorbind despre modul alcătuirii poeziei (...), interpretul a simţit de regulă nevoia să se gândească la ceva asemănător cu ceea ce se întâmplă când vorbitorul execută transformarea referentului în conţinut, adică ceea ce se petrece într-o altă fază (mai concretă) a semiozei, când continuumul trebuie segmentat, modelat, format, codificat”. Valorizând o astfel de metodă ce fructifică exigenţele investigaţiilor structuraliste şi stilistice, Eugen Negrici propune trei modele de producere a poeziei: poezia ca prelucrare/ structurare („Realul se supune eului, care îi impune grile, subcoduri, norme, reglementări”); poezia ca transfigurare/ destructurare („Eul recurge, sub tensiune, la acele fragmente semnificative din realitate care se află în raport de contiguitate cu el”); poezia ca substituire/ metamorfozare („obiectul fuzionează cu subiectul. Realul este absorbit de către eu, sau e chiar proiecţia imaginară a acestuia”). În cele două cărţi, excursurile teoretice sunt ilustrate cu analize riguroase consacrate unor poeţi importanţi (Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Mircea Dinescu, Mircea Ivănescu, Virgil Mazilescu, Ileana Mălăncioiu etc.). Modelele generative concepute de Negrici sunt configurate într-o grilă reductivă de inspiraţie structuralistă. Literatura română sub comunism şi Iluziile literaturii române se disting printr-o schimbare de ton, mai radical, mai deziluzionat, mai puţin tehnicist. Literatura română sub comunism relevă modul în care literatura română a suportat ruptura de tradiţia interbelică, sub imperiul alienant al dogmei comuniste. Există aici, cum observă N. Manolescu, o inadecvare între demersul sintetic al capitolelor generale (mult mai accentuat negative) şi cele analitice, în care judecăţile sunt benigne. În Iluziile literaturii române, Eugen Negrici realizează o demistificare a „miturilor” ce au alimentat modelele şi fenomenele literare româneşti. În efortul justificat de cele mai multe ori de redimensionare axiologică a unor opere literare, a unor scriitori şi orientări literare, criticul nu ezită să apeleze la judecăţi drastice, necomple-zente, la adresa unor „mituri” ale literaturii române, supradimensionată adesea, din diferite şi multe motive: „A te împotrivi inerţiei sentimentale care face să prospere ...........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Mariko Sumikura] [Eugen D. Popin] [Miron Kiropol] [Virgil Diaconu] [Dan Danila] [Andrei Zanca] [Erich Kaestner] [Radu Ciobanu] [Magda Ursache] [Andrei Zanca II] [Vianu Muresan] [Andrei Zanca III] [Gheorghe Simon] [Dumitru Chioaru] [Leo Butnaru] [Remus V.Giorgioni] [Liliana Danciu] [Ioan Moldovan] [Eugen D. Popin] [Rabindran. Tagore] [Simona-G. Dima] [Mircea M. Pop] [Mircea Petean] [Dan F. Seracin] [Adrian Munteanu] [Anca Sirghie] [Radu Tuculescu] [Radu Stanca] [Iulian Boldea] [George Nina Elian] [Clelia Ifrim] [Horia Dulvac] [Dan Iancu] [Miruna Carp] [Werner Goebl] [Werner Martini] [Mihaela Albu] [George Cabas] [Mihai Pacuraru] [Dorin David] [Gabriel Dragnea] [Nina Hoza] [Luis Popa] [Geo Vasile] [Adriana Weimer] [Anan de Amir] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]