Letitia Ilea

                                   Letitia-Ilea web

                                  

                LETIȚIA ILEA 
                                             

               a mai trecut un an 
           

     peste mormāntul tatei.
     peste amintirea lui
     s-au aşternut cărţi
     speranţe decepţii
     doliul altor prieteni pierduţi.
     tata īmi apare uneori īn vis
     sunt īntotdeauna vise frumoase
     unde nu īmi spune niciodată
     că ar trebui să iau viaţa īn serios
     să nu fumez
     să fiu ascultătoare.
     lucrurile nu s-au orānduit
     aşa cum ai dorit, tată.
     nu sunt nici mai bune,
     nici mai rele, doar altfel.
     am ţinut minte tot ce m-ai īnvăţat
     vāslitul franceza şahul
     camaraderia
     dar cum să umpli cu asta
     atāţia ani fără tine
     īn urmă şi īnainte?
     īn seara de octombrie
     privesc īn urmă
     şi simt că īntre degete
     e doar nisip
     din care nu va rămāne īn curānd nimic.
     să mai īncercăm o dată, tată,
     eu nu o să mai fac nici o greşeală
     n-o să-ţi ies din cuvānt,
     o să mai las poezia
     şi voi observa şi eu
     cum merg lucrurile īn lume,
     n-o să-ţi mai cer
     nici bani de cafea şi ţigări,
     numai aşează-te īncă o dată lāngă mine    

                  
     la masa aceasta unde cineva măsluieşte vieţile
     aşează-te lāngă mine şi nu spune nimic
     eu voi şti desigur atunci
     ce trebuie făcut.

 

            dimineaţa


     vine ca un joc
     cu reguli imprecise
     vei mai pierde o dată
     īncerci să te mai sustragi o clipă
     să amāni confruntarea
     dar de pretutindeni
     te asaltează semnele zilei care īncepe
     soneria ceasului
     tropotul vecinilor
     care au cu toţii ceva important de făcut
     īţi sorbi cafeaua
     gāndindu-te cum să te strecori
     printre lucrurile cărora ar trebui
     să le dai de capăt
     cobori īn stradă
     ca pentru o decapitare
     spui „bună ziua” „salut”
     cu gāndul īn altă parte
     angrenajul te cuprinde
     totuşi rotiţa cea slabă eşti chiar tu
     īn zadar īncurajările prietenilor
     īmpunsăturile duşmanilor
     aşa se simt probabil extratereştrii
     uitaţi pe pămānt de navele-mamă
     aşa se simt răniţii
     părăsiţi īn spatele frontului
     seara vine īncet
     cāt ai aşteptat eliberarea
     īntoarcerea īntre lucrurile dragi
     īntāmpinarea cāinelui
     dar liniştea e īnveninată
     de gāndul zilei care urmează
     noaptea trece cu stabilirea strategiilor
     combinărilor permutărilor
     cum să īnveţi şi tu regulile jocului
     cum să īnaintezi triumfător
     īn lumina dimineţii
     eşti un tandru animal marin
     strămutat pe uscat..........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Dumitru Chioaru] [Mihaela M. Stroe] [Maria Pal] [Mirela-I. Dorcescu] [Sonia Elvireanu] [Adrian Grauenfels] [Ioana Diaconescu] [Dan Anghelescu] [Gheorghe Simon] [Costel Stancu] [Magda Ursache] [Letitia Ilea] [Horia Dulvac] [Dragos Niculescu] [Andrei Gazsi] [Paul Leibovici] [Rodica Braga] [Andrei Zanca] [Dan Danila] [Clelia Ifrim] [Ionut Caragea] [Dana Gheorghiu] [Vasko Popa] [Radu Ciobanu] [Richard Reschika] [Daniel Corbu] [Mihaela Albu] [Victor Ravini] [Alexandru Cazacu] [Liviu Antonesei] [Florin Sindrilaru] [Michael Krueger] [Hans Dama] [Vasile Gogea] [Reiner Kunze] [Selma M- Eisinger] [Werner Goebl] [A. Grauenfels II] [Dan F.- Seracin] [Mihaela Oancea] [Carmen Secere] [Constantin Arcu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]