Letitia Ilea

                                                                                                              

Web Design

 

                                   LETITIA ILEA

        

                  LETITIA ILEA

                     In memoriam Andrei Zanca


     Nu mi-am închipuit niciodată că voi scrie despre Andrei Zanca la trecut, pentru că mereu avem senzația că prietenii buni sunt, trebuie să fie, nemuritori. Am tot amânat să scriu aceste rânduri, deși a trecut mai bine de o lună și jumătate de la dispariția prietenului meu. În tot acest timp, am avut senzația că dacă aș scrie în felul acesta despre el distanța ar deveni definitivă. Apoi mi-am amintit cum îmi spunea, prea des, de câte ori dispărea vreun confrate, că trebuie să-l lăsăm să plece.
     Nu voi scrie în cele ce urmează despre poetul, scriitorul și traducătorul Andrei Zanca (există alte condeie infinit mai pricepute decât mine și nu aș dori să-i fac o nedreptate lui Andrei, vorbind despre opera lui într-un mod incomplet), rândurile acestea sunt doar o evocare a unui om și prieten neasemuit.
     L-am citit pe Andrei pentru prima dată în 1997 sau 1998, când mi-a trimis un volumaș de poeme care m-a răscolit profund, după-amiază cu branduardi. Am vrut să-i scriu, să-i mulțumesc, am aflat că e stabilit în Germania și nu am reușit să-i găsesc adresa (volumul fusese trimis din România, parcă din Târgu-Mureș, de la Vatra poate). Au trecut niște ani, iar în 2004 mă aflam la Marsilia, într-o rezidență la Centrul Internațional de Poezie de acolo. Nu mai știu cum am obținut numărul lui Andrei și i-am telefonat în Germania. Nu îmi amintesc ce a fost atunci atât de important încât să justifice acel telefon. Am vorbit mult, mi se părea că ne cunoaștem de o viață, cu acea sinceritate pe care o datorezi unui necunoscut. Apoi a început corespondența noastră pe email, care a durat ani și ani de zile, însumând sute, poate mii de mailuri. Au existat lungi perioade când ne-am scris în fiecare zi. Andrei lucra noaptea, la un hotel, o slujbă epuizantă, dar care, printre picături, îi lăsa timp să citească, să scrie, să țină legătura cu prietenii prin poșta electronică. Ura telefoanele, nu a avut niciodată telefon mobil, așa că îi telefonam rar, de sărbători, de ziua lui. Atunci convorbirile ajungeau la câte o oră, poate și mai mult.
     În 2004, când a început corespondența noastră, mă bătea foarte serios gândul de a mă stabili în Franța. Am vorbit despre asta cu Andrei, nu mi-a spus ce să fac, doar mi-a vorbit despre el, despre viața pe care o ducea în Germania. 

Așa am hotărât să mă întorc în țară. I-am trimis două volume de-ale mele, unul apărut în 1997, celălalt în 1999, apoi, în vara lui 2004, recent apărutul o persoană serioasă (Editura Limes). Mi-a confirmat primirea celui din urmă, apoi, a doua zi, mi-a trimis o cronică deosebit de elogioasă pe care o trimisese și la Familia. Am fost în culmea fericirii, pentru că Andrei a înțeles exact „luminile și umbrele” din poezia mea. Apoi mi-a trimis alte volume de-ale lui, eram (și sunt) sub vraja scriiturii sale care nu semăna cu nimic din ce știam. M-am hotărât să-i traduc un volum de poezie. Așa a apărut în 2007 improvisation pour la marche sur l’eau, la editura Echinox. În 2016, Andrei a scris prefața volumului meu întâmplări obișnuite, apărut la Școala Ardeleană, prefață pe care mi-a trimis-o a doua zi după ce a primit manuscrisul. Cam atât despre dialogul nostru prin cărți.
     Îi scriam despre cărțile citite, despre viața mea de zi cu zi, despre bucuriile și neîmplinirile mele... Îi trimiteam poemele pe care le scriam, iar o încurajare din partea lui sau faptul că vreunul din ele îi plăcea făceau ca orice altceva să nu mai conteze. El nu vorbea prea mult despre sine, dar mi se părea că nu era extrem de fericit în Germania, ducea dorul Țării pe care o ortografia întotdeauna cu majusculă. Însă de fiecare dată când se întorcea la Sighișoara era dezamăgit, prietenii de acolo se împuținau, orașul era schimbat. Suferea și datorită receptării cărților sale, țin minte că trimisese în țară câteva zeci de volume dintr-o carte nou apărută și îmi spunea că în multe cazuri nu primise nici măcar confirmarea primirii cărții, nicidecum pe cea a citirii acesteia.
Ne-am întâlnit abia în 2006 la Cluj, apoi în 2007 la un festival de poezie de la Paris și poate încă de două-trei ori la Cluj, ultima dată în 2015. De fiecare dată eram impresionată de felul în care mă citea, nimic nu scăpa spiritului său pătrunzător. Știa să râdă ca nimeni altul și fiecare întâlnire cu el era o sărbătoare.
     În ultimii ani, am avut senzația că Andrei se închidea tot mai mult în sine, vorbind foarte puțin despre el și deloc despre boala lui. Totuși, a fost alături de mine în niște momente extrem de grele pentru mine: o operație complicată, moartea mamei. Cuvintele lui, chiar așa, prin email, mi-au dat puterea să depășesc aceste încercări. A început apoi să îmi scrie tot mai puțin, emailuri tot mai scurte. La rugămintea mea de a-mi scrie când are vreme, mi-a răspuns: „vreme am, timp nu prea am...”. Nu am bănuit nimic, de aceea vestea morții sale a căzut ca un trăsnet.
Îmi vor lipsi mereu cuvintele și încurajările sale, răbdarea și blândețea cu care răspundea chiar și nimicurilor pe care i le scriam... M-am surprins, nu de mult, când trebuia să iau o hotărâre, spunându-mi: oare ce mi-ar zice Andrei să fac? Și am știut pe dată ce e de făcut.
Drum lin, Andi, sper că i-ai întâlnit pe Dan, pe Rolf, pe Madi... și pe toți ceilalți, al căror nume ar umple din păcate pagini bune... ține-mi și mie un loc, acolo, pe băncuța despre care vorbeam în poemul pe care ți l-am dedicat în urmă cu câțiva ani și pe care îl reiau aici:


 .............

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Georg Trakl] [Andrei Zanca] [Dan Danila I] [Letitia Ilea] [Nicolae Silade] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Magda Ursache] [Radu Ciobanu] [Liviu Antonesei] [Dan Danila II] [Serban Chelariu] [Mircea Pora] [Savu Popa] [Ioana Greceanu] [Elina Adam] [Nicolae Mares] [Marian Dopcea] [Icu Craciun] [Marcel Mureseanu] [Stefan Marinescu] [Clelia Ifrim] [Dorian Obreja] [Liana Nicolae] [Sanziana Batiste] [Horia I. Groza] [Eugen Dorcescu] [Constantin Manea] [Caliopia Tocala] [Dan Laurentiu] [Gheorghe Filip] [Rosemarie Haines] [Adriana Weimer] [Ioan Popoiu] [Herbert W. Muehlroth] [Hans Dama] [Paul Sirbu] [Mihaela M. Stroe] [Nicholas Jordan] [Fl. Smarandache] [Victor Ravini] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]