|
Şi pe noi să ne pomeneşti în rugăciuni
Eu mă duc să mă întâlnesc cu neamul nostru
Să povestesc în nopţile veşniciei cu îngerii
Să le fac şi lor cămăşi cu mărgele
Pieptare cu ciucuri şi clopuri cu păun
Cum poartă şi sfinţii năsăudeni
Şi să le spun că neamul nost îi neam ales
Cum îi grâul de la şes
De Crăciun
Voi fi înger care va poposi în casa dinainte
Voi sta cuminte şi voi asculta colindele
Apoi desenând paşi prin omătul din ocolul nostru
Le voi duce pe aripi spre Tronul Domnului
În noaptea Naşterii Cerurile sunt deschise
Îngeri şi oameni colindând împreună
Şi săracii şi bogaţii
Şi ţăranii şi domnii
Şi serafimii cei cu mulţi ochi
Şi heruvimii cei cu aripi multe
Să-i faci loc la fereastra casei lui Hristos
Şi să primeşti Crăciunu în casă
Apoi Lumina Învierii de Paşti
Să nu uiţi de Anul Nou şi de Rusalii
Şi de toate rânduielile bătrânilor tăi
Îngerul meu e bibelou
Cu faţa de porţelan şi aripi de sidef
Stă pe raftul cu cărţi
Vorbind cu năsăudenii mei Rebreanu şi Coşbuc
Despre pământul sfânt şi martirii năsăudeni
Despre urmaşii grănicerilor
Noaptea zboară prin casă
Împărţind vise
Purtându-ne până la stele
Şi chiar deasupra lumii
Îngerul bibelou prinde viaţă la sărbători
Ne duce în Biserica din Lumină
Cu turla prinsă de Cer
O corabie prin apele învolburate
Îngerul pescuind oameni
Până la a doua venire
Îngerul meu îşi întinde aripile până la Cer
Îi cuprinde marginile
Sare dincolo de zări
Ca Iova în pântecul peştelui nemuririi
Îmblânzind lume şi risipind griji
Apoi se desprinde în culori
Ca un pahar al biruinţei plin cu lumina soarelui
Şi mi se aşază pe umăr
Poposeşte în palmă
Iar apoi din nou pe raftul cu scriitori
Printre râsetele iernatice ale copiilor
de pe uliţa lui Coşbuc
Şi colindele din casa învăţătorului Herdelea
ascultate de Ion al lui Rebreanu...............
|
