Mihaela Albu

                                   Mihaela Albu - web

                                  

               MIHAELA ALBU 
                                             


   Un nume, un autor, un destin: Constantin Eretescu
           

     O carte cu un titlu simplu (aparent) – Constantin Eretescu – poate surprinde un eventual cititor care nu cunoaște numele (și cu atât mai puțin opera) unui scriitor care trăiește de o bună bucată de vreme departe de țară (în Statele Unite). Și totuși – cei care cumpără studiul monografic1 (întocmit cu acribie, după o serioasă muncă de cercetare, dar și cu empatie și admirație de Iordan Datcu) sunt, de bună seamă familiarizați și cu numele, dar și cu opera scriitorului Constantin Eretescu, „distinsă personalitate a exilului anticomunist” (așa cum este definit încă din Argumentul monografiei). Mă număr printre cei care i-au citit cu interes multe dintre cărțile sale, scriind totodată despre câteva dintre acestea. Mă raliez de aceea în cunoștință de cauză la sublinierea pe care o face autorul monografiei asupra caracterului polivalent al operei lui Eretescu – romane, memorii, jurnale, studii de antropologie, de mitologie și folclor, studii de etnologie, la care trebuie să adăugăm și activitatea de editor a revistei Lupta. The Fight în SUA (o revistă românească pentru cititorii româno-americani, corespondent al celei intitulate Lupta. Le Combat, editată la Paris de către Mihai Korne și Antonia Constantinescu).
    Studiul monografic semnat de Iordan Datcu este struc-turat în 12 secvențe (printre care amintim: Schiță biobiblio-grafică, Memorialist, Prozator și povestitor ori America văzută de aproape, Mitologicale, Legende urbane), precedate de un Argument al autorului și urmate de Bibliografie, Indice de nume și o Iconografie. După cum se poate observa chiar din enumerarea acestor titluri, autorul monografiei parcurge din toate unghiurile opera celui studiat, evidențiind poliva-lența personalității creatoare a scriitorului și cercetătorului Contantin Eretescu.
     În alcăturiea „schiței biobibliografice”, venind în

întâmpinarea celor care nu au citit memoriile (Periscop) ori jurnalele (Pensiunea Dina și Turnul de veghe – vol. I, II, III), Iordan Datcu pornește tocmai de la aceste lucrări, dar completează permanent informația cu elemente bazate pe cercetare exhaustivă. Un exemplu: la însemnarea, oarecum autoironică, prin care memorialistul califica anul nașterii sale (1937) drept unul deplorabil, privit din punct de vedere istorico-politic, dar și literar, exemplificând în acest ultim caz cu două romane slabe, monografistul completează cu o lungă listă de apariții editoriale dintre cele mai importante pentru cultura noastră (dacă ar fi să amintim numai câteva cărți semnate de Eliade, Blaga, Voiculescu, Lovinescu, Vianu etc., etc.), dând astfel, într-un fel, o replică prin care subliniază parcă importanța nașterii celui ce peste timp va completa lista bibliografică a literaturii române.
     Trecerea în revistă a vieții – perioada copilăriei (din care, mai târziu, maturul își amintește arestările unor apropiați, deportările masive, refugiul familiei, foamea), anii de școală și condițiile mizere de trai, exmatricularea din Facultatea de Filozofie, absolvirea apoi a celei de Litere – se face pe fundalul evenimentelor istorice și politice cunoscute de cei din generația autorului, dar mai puțin de generațiile mai tinere. Tocmai de aceea o detaliere a întâmplărilor grele prin care a trecut familia Eretescu are rostul evident de a informa. Istoria mare – pentru o mai acută înțelegere și deslușire – este astfel, și în cazul de față, ilustrată prin istorii particulare! Șirul evenimentelor personale (perioada de profesorat, rememorată cu emoție peste ani, activitatea de cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor, apoi la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectale, cercetările de teren, participarea la un cenaclu literar, interzicerea participării la congrese internaționale – a sa, dar și a soției, cunoscuta lingvistă Sanda Golopenția – , decizia de a pleca în exil) se derulează într-un context general din ce în ce mai greu de suportat, descris direct în memorialistică, dar și indirect în literatura de ficțiune.
     În creionarea personalității lui C. Eretescu, Iordan Datcu scoate în evidență acel principiu numit „al dezacordului” în contextul în care a te manifesta fără rezerve împotriva „tăcerii vinovate privind răpirea Basarabiei”, împotriva „ingerințelor politicului în cercetarea științifică”, a interzicerii plecărilor în străinătate etc., etc. însemna nu numai un mare curaj, dar și un mare risc.
     În această atmosferă greu de îndurat nu de puține ori, figuri luminoase se desprind totuși – în primul rând folcloristul Mihai Pop, dar și colegi și prieteni de la cele două Institute ori scriitori. Astfel, autorul monografiei nu putea trece cu ușurință peste rolul jucat de Mihai Pop în formarea tânărului cercetător, iar prin citatul pe care-l preia din Periscop îi dă direct cuvântul acestuia. Portretul profesorului nu numai că reînvie pentru cei de astăzi o mare personalitate a folcloristicii românești, dar aduce și un exemplu demn de urmat în cercetare de către urmași. ..........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Andrei Zanca] [Iulian Boldea] [Mircea Petean] [Liviu Antonesei] [Miron Kiropol] [Mircea Braga] [Magda Ursache] [Eugen D. Popin] [Liliana Danciu] [Andrei Zanca - II] [Mircea M. Pop] [Horea Porumb] [Dan Danila] [Anisoara V. Cira] [Rodica Braga] [Mihaela Albu] [Monica Pillat] [Radu Ciobanu] [Hans Enzensberger] [Guenter Kunert] [Guenter Eich] [Dan Anghelescu] [Juan R. Jimenez] [Wolfgang Baechler] [Saskya Jain] [Hans Dama] [Elisabeth Anton] [Luminita Rusu] [Luca Cipolla] [Eduard F. Palaghia] [Paul Sarbu] [Aurelian Sarbu] [Bertolt Brecht] [Tanikawa Shuntaro] [Werner Goebl] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]