Mihaela Craciun

                                  Japonia_2015_coperta_1 . web

 

                    MIHAELA CRĂCIUN
              

              Japonia şi lumea occidentală – imaginea
                      „celuilalt” între 1853 şi 1912 *

                                  

 

      După apariția eseului „Orientalism” al lui Edward Said în anul 1978 și evidențierea unor perspective viciate ale Occidentului asupra lumii Orientului, necesitatea studiului comparativ al culturilor diferite însoțit de argumente științifice bine fondate, a venit ca o continuare firească a procesului de reconsiderare a pozițiilor observatorilor în raport cu ariile culturale studiate. În încercarea de a depăși vârsta clișeelor din imaginarul românesc referitoare la Japonia și cultura sa, precum și din dorința de a sublinia efectele uneori nebănuit de puternice ale acțiunii imaginarului la nivelul deciziilor politice, economice, sociale sau culturale, Alexandra Marina Gheorghe realizează atât un tablou selectiv al celor mai importante momente ale reflectării culturii „celuilalt” în interpretarea observatorilor deopotrivă japonezi și occidentali, cât și o analiză a evoluțiilor acestora, respectiv a cauzelor lor. În cele șase capitole ale cărții sunt prezentate cu argumente din surse ce variază de la presa din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea până la studii con-sacrate din prezent, evoluțiile proiecțiilor imaginarului nipon referitor la europeni și americani, respectiv modificările apărute la nivelul sensibilității occidentale în ceea ce îi privește pe japonezi pe parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Prin prezentarea trecerii lumii japoneze de la valorile modelate de-a lungul unei istorii de aproape două milenii de sursele continentale chineze, la o paradigmă profund influențată de mentalitatea și cultura materială occidentale, autoarea ilustrează atât factorii care au declanșat schimbările radicale din sfera niponă, cât și efectele acestora atât în arhipelag, cât și în lumea occidentală. După o analiză aprofundată a circumstanțelor în care urmează să fie aplicate conceptele de „alteritate”, „imagine” și „imaginar” în lumea japoneză, care în anul 1853 vine în contact cu lumea occidentală prin medierea Comandorului american Matthew Perry, autoarea se oprește

atât asupra momentelor istorice care au condus la evenimentele din acel an, cât și asupra mentalității nipone izolaționiste, conturată în condițiile unei întreruperi complete a relațiilor Japoniei cu lumea occidentală începând cu prima jumătate a secolului al XVII-lea și încheind cu jumătatea secolului al XIX-lea. Sunt menționate cele mai importante cazuri de fugari japonezi în spațiul occidental în condițiile izolării țării de dinainte de anul 1853 – precum medicul Nakajima Chōjirō sau Nakahama Manjirō ori Hamada Hikozō cunoscut și sub numele american de Joseph Heco – nefiind neglijați nici acei autori occidentali ai unor lucrări rezultate din șederea acestora într-o Japonie închisă străinilor, precum medicul german Englebert Kaempfer (1651 – 1716) sau căpitanul rus Vasili Mihailovici Golovnin (1776 – 1831). Alexandra Marina Gheorghe prezintă efectele deschiderii granițelor Japoniei către Occident în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oferind o serie de imagini inedite inspirate de obiceiurile occidentale și care aparțin japonezilor care ajung în primele misiuni oficiale în spațiul occidental; este vorba despre Statele Unite ale Americii vizitate de oficiali japonezi în anul 1860, respectiv despre Europa occidentală și Rusia, vizitate de o a doua misiune japoneză în anul 1862. Particularitatea acestui studiu este dată de modalitatea în care sunt explicate transformările prin care trece Japonia după Restaurația Meiji din anul 1868, subliniindu-se efectele imaginarului influențat de tehnologia, gândirea și practicile social-economice și culturale occidentale asupra deciziilor luate de Guvernul civil reformator. De asemenea, în acest volum este pusă în valoare influența prezenței specialiștilor olandezi, americani, britanici, germani, francezi sau italieni care aveau să reprezinte nu numai sprijinul autori-tăților în deciziile luate în diverse domenii, ci și factorii care au contribuit fundamental la îmbunătățirea fără precedent a percepției europene și americane asupra capacităților tehnice și calităților morale ale japonezilor. Studiul aduce în discuție și momentele crizei de imagine a Japoniei pe plan internațional, începând cu finalul Războiului sino-japonez din 1894 – 1895. Sunt comentate atent atât polarizarea lumii occidentale sub influența presei vremii, cât și consecințele devastatoare pentru tabăra rusă ale suprapunerii planului imaginației literare cu reali-tatea în timpul conflictului ruso-japonez din 1904 – 1905. Ideea de „Japonia” și realitățile nipone sunt, de asemenea, prezentate în planuri inițial distincte, însă sunt aduse în cele din urmă într-o ecuație comună. Sunt subliniate eforturile lumii japoneze de a se moderniza din punct de vedere instituțional – adoptarea unei Constituții în 1889, înființarea unui Parlament, Camera Inferioară a acestuia fiind stabilită în urma alegerilor organizate pentru prima dată în 1890 – dar și economic prin înființarea primei Bănci în 1881. Cu o deosebită atenție sunt prezentate și analizate toate aceste transformări majore atât pe plan intern, cât și pe plan extern, în condițiile unei oscilații considerabile a imaginii internaționale a Japoniei. .............

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Sosan Zenji] [Cesare Pavese] [Dan F.- Seracin] [Magda Ursache] [Krzyst. Szatrawski] [Stefan D. Dancus] [Dan Anghelescu] [Mihaela Albu] [Radu Ciobanu] [Cselenyi Bela] [Mihaela Craciun] [Vasile Gogea] [Bed. Horasangian] [Ernst Jandl] [Doina Gurita] [Nicolae Iuga] [Attilio Bertolucci] [Petre I. Cretu] [Petru Iliesu] [Miron Kiropol] [Ruxandra Niculescu] [Ion Muresan] [Mircea Pora] [Petra Szocs] [Eugen Dorcescu] [Werner Durrson] [Oscar Davico] [Raoul Schrott] [Victor Ravini] [Alejandra Pizarnik] [Paula Romanescu] [Laurian Lodoaba] [Geo Galetaru] [Luminita Rusu] [Cristina Botilca] [Mircea M. Pop] [Liviu Antonesei] [Florin Sindrilaru] [Petre Nicandru] [Mihaela Oancea] [Elisabeth Anton] [Hans Dama] [Werner Goebl] [Hellmut Seiler] [Victoria Comnea] [Bernhard Setzwein] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]