Mihai Pacuraru

                              

                               Mihai Pacuraru

                        


           MIHAI PĂCURARU


                 

      LUMINA DIN MINE, DIN LUCRURI



Mă minunez de lumina din mine,din lucruri,
de nimbul culorilor īn care se joacă apa după oboseala căderii.

Cel mai puternic e lemnul și lumina din cuiele rămase
adānc īn voi și īn mine, călător pe o pasăre de pradă.

Lumină din lumina ce arde lemnul
fără scrum, vārtejul e flacăra și oamenii norii,
iar durerea e mierea ce curge īn loc de
lacrimi, pe casele īn care copiii văd lumina din cuie.



                  DE LA ADAM
 


Clopot peste cele puncte ale casei,
cerul și valuri,valuri și cerul desenez īn
descāntec de largă depărtare
și unire spre un răsărit-asfințit.

Īntre toate,īncolțirea semințelor mă tulbură
și mă afundă la rădăcină, și mă ridică la coroană,
ca un zbor rănit īntre aripi-
dans de spirală și zvīcnirea pămāntului ce nu refuză
din plin irigarea cu sānge.

Aleg īntregul celor născuți și duși,
cerc visat de mine și de tine,croială de timp
dăruit, mișcare de dans larg cu brațele deschise
spre micul infinit de la tine pānă la Adam.

 


         UMBRA COPACULUI FUMEGĀND
 


Īncerc puternic,de mine știut,să țin gāndurile
cu hățurile,ca pe o herghelie scăpată uneori,
apoi amăgită o aduc pe linia de plecare a țarcului.

Ne jucăm,ne căutăm dimineața cānd crapă
o ușă īn mii de așchii lovindu-ne ochii,
sau seara,cānd umbra copacului fumegānd
ne minte frumos că e un decor dintr-o piesă arhaică.

Strunirea cailor nu mai e demult pentru alții,
e pentru mine și pentru tine-mereu și mereu călători
prin spații de temple-și obosiți,
īmbătați de puterea de a elibera mānjii dorințelor
acerbe, noi, la umbră, lăsăm așa cum am fost:
doi paznici de herghelie răsplătiți
numărānd portocalele īn loc de pietre.


            CĂRBUNE ŞI DIAMANT
 


Īmpingem timpul,sau ce a mai rămas din el,de la
naștere, precum īn mină vagoanele pline cu așchii din
trupuri, spre verticala luminii cu zbateri de ieșire din vis,
din gurile negre cu monștri rāzānd și plete de apă.

Pare o călătorie de cupluri solitare, cărbune și diamnat,
glob de citit zodiile, īn liftul ce ți se oferă generos de ieșire,
să lași ce nu e al tău, zidurile ce crapă, șobolanii ce fug.

Māna și biciul ne īnghesuie vite īn vagoane scheletice,
cu locomotive ce au mai trecut și vor trece chiar dacă
refuzi,e drumul ce duce spre o cărare luminată de
bețe de chibrituri, amnare cu iască, picioare și limba uscată.

Tangaj fără odihnă deasupra gropii cu furnici,
tangaj fără odihnă, īn joc, deasupra gropii cu furnici.

 

   ZVĀRCOLIREA TRUPURILOR PRIN CULORI 


Prin albastru și verde, negru și roșu, priveam
zvārcolirea chipurilor spre a nu trăda iminenta implozie.

Atingeam imaginea ce mi se proiecta
din afară īn interiorul
rafalelor de senzații și sentimente.

Am desprins magnetul ca firul scos din
priză, și totul a devenit mai aproape īn jur.

Am īncercat să aduc ceva la masa netăcută,
dar picioarele se loveau de oglinda ce mă
arăta ca-ntr-un ochean īntrors, de copil īn joacă.

Am īncercat, nu se știa trădarea, afară
se ascuțea sulița pentru inima mea.

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Mariko Sumikura] [Eugen D. Popin] [Miron Kiropol] [Virgil Diaconu] [Dan Danila] [Andrei Zanca] [Erich Kaestner] [Radu Ciobanu] [Magda Ursache] [Andrei Zanca II] [Vianu Muresan] [Andrei Zanca III] [Gheorghe Simon] [Dumitru Chioaru] [Leo Butnaru] [Remus V.Giorgioni] [Liliana Danciu] [Ioan Moldovan] [Eugen D. Popin] [Rabindran. Tagore] [Simona-G. Dima] [Mircea M. Pop] [Mircea Petean] [Dan F. Seracin] [Adrian Munteanu] [Anca Sirghie] [Radu Tuculescu] [Radu Stanca] [Iulian Boldea] [George Nina Elian] [Clelia Ifrim] [Horia Dulvac] [Dan Iancu] [Miruna Carp] [Werner Goebl] [Werner Martini] [Mihaela Albu] [George Cabas] [Mihai Pacuraru] [Dorin David] [Gabriel Dragnea] [Nina Hoza] [Luis Popa] [Geo Vasile] [Adriana Weimer] [Anan de Amir] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]