Mioara Bahna

                              Mioara Bahna - alt

                     

              MIOARA BAHNA
                                             

     Despre o carte-reper: Manualul întâmplărilor,
                     de Ștefan Agopian


      Liric (încă din incipit: „Orașul se împrimăvăra repede și luna aprilie izbucni ca o lumină în sufletele oamenilor, bucurându-i. Un vânt firav se răsfira peste case, poleindu-le cu o lumină aurie, nesfârșită”), grav, ludic, erudit, duios pe alocuri, mereu surprinzător însă, textul romanului scris de Ștefan Agopian, în urmă cu niște decenii, „Manualul întâmplărilor” – reeditat de Polirom, Iași, în 2014, cu o postfață semnată de Petru Creția – se derulează borgesian, între fabulos și real, având în prim-plan două personaje, „Ioan Marin, geograf” și „Armeanul Zadic” (care beau și discută, într-o „slavă stătătoare”, dând „cu sâc”, dar nu din Isarlâk, asemenea Hogii Nastratin, al lui Ion Barbu), figuri ce par a reitera, mutatis mutandis, cupluri celebre ale literaturii lumii, amintind, de pildă, de Don Quijote și de al său scutier, Sancho Panza (cu toate că, în roman, cei doi își schimbă deseori rolurile), trăind într-o lume mai degrabă în afara lumii, a timpului, fantasmagorică, deși păstrează și date de real, de care, concomitent, par a fugi, dar căruia, paradoxal (sau nu), îi pun în evidență fragmente asupra cărora își focalizează atenția.
     Totodată – personaje sau doar simboluri în acțiune –, cei doi manifestă o inepuizabilă răbdare, în contact cu formele lumii care li se arată ori pe care înșiși le închipuie, pusă parcă în slujba așteptării unui insolit ori chiar inexistent Godot, nenumit, la întâlnirea cu care, asemenea unor veritabili picaro, pornesc, totuși fără grabă, fiindcă se opresc, discută, beau, tăvălindu-se – în sens propriu și figurat – în mocirla lumii, de unde chiar se extrag la începutul cărții. Mai mult chiar, cu noroiul pe ei, dar ignorându-l, peripatetic, amestecând aserțiuni culturale cu alte-le ce frizează absurdul, traversează un vag sfârșit de veac al XVIII-lea și început de al XIX-lea, nepierzând din vedere trei spectre tulburătoare pentru epocă, enunțate de Zadic: „tăcu și se gândi la război și la foamete și la ciumă”.
      Dincolo de toate însă, în comportamentul, cuvintele celor doi, însoțiți de lene și înțelepciune (orientale doar?),

       
cărate după ei, în același timp, fără a-i împovăra, ba chiar cu plăcere, se ghicește irepresibila dragoste de viață, nu doar în structurile în care există aceasta, în formele ei concrete, cât, mai ales, în cele pe care ei le-ar dori, și, în consecință, se refugiază în imaginație, unde caută nu să scape de concret, ci să-i extindă granițele. Și alcoolul are, în ce-i privește, aceeași miză. Ca și somnul / somnolența.
     În plus, în spectacolul lumii, ei nu au niște ro-luri oarecare (Armeanul, spre exemplu, constată: „Suntem niște actori nesăbuiți și veșnici”) și, de aceea, nu doar că nu-și găsesc locul, dar chiar nu vor să și-l găsească, fiindcă ar însemna să se opreas-că din căutare / așteptare, într-un univers alegoric, pe care îl prospectează, dar îl și recreează, acutizându-i proteismul, fiindcă, în perimetrul în care-și poartă pașii, viața lor se intersectează cu a unor făpturi fabuloase, cum sunt câinele Magog (care își expu-ne, când are prilejul, sau doar punctează opinii privitoare la diverse aspecte ale vieții), „păsăroiul Ulise”, stimfalidele, moloșii, cacodemonul lui Cantemir sau îngerii, care se opresc din drum și stau de vorbă cu Ioan și cu Zadic („o vreme stătură la taifas despre una și despre alta”, între care „despre consistența alimentelor, cum sunt ele mai potrivite pentru trup”), poate îngeri și ei, așezați „la marginea acelei dimineți ce se ivea peste lume”, în timp ce Armeanul, deschide „un ochi uriaș de-l avea în mijlocul frunții, ca un ciclop”, cu care privește „nedumerit lumea”, ea însăși „netrebnică”, drept care, „un cer vinețiu se făcu peste ei și începu să fulguiască arar și trist”.
      În plus, este simptomatic, pentru personajele prim-planului, felul cum i se prezintă lui „Iosif, Episcop de Argeș”, la care vin să i se pună la dispoziție, „în după-amiaza aia, anul 1801”, când „Ioan, dascăl la școala de la Colția”, își declină doar câteva dintre calități („Știu să scriu, să citesc și să socotesc, spuse Ioan, ascunzând mare parte din știința pe care o poseda”), în timp ce Zadic etalează, făcând risipă de culoare locală și temporală, meseriile pe care le-a experimentat („Am fost lipscan, bogasier, cojocar subțire, cojocar gros, croitor, ișlicar, calpacciu, cizmar, pantofar, cavaf, toptangiu, brașovean, marchitan, salvaragiu, abagiu, bumbăcar, plăpumar, ceasornicar, giuvaergiu, argintar, tâmplar, zaraf, simigiu, cofetar, obărlatnand, ostvavciu, pârgar, rachier, cârciumar, băcan, pastramagiu, căldărar, boiangiu, șelar, telal, curelar, covaci, băieș, vivliopol, ceaprazar, găitănar, ibrișingiu, sticlar, tinichigiu, zugrav, tufecciu, fisicciu, surecciu, hangiu, arendaș, bocceagiu, legător de cărți, cerșetor, mărgelar, ciubucciu, măcelar, cherestegiu, dogar, vânzător de fier, bragagiu, șerbecciu, cerar, lumânărar de ceară, lumânărar de seu, dulgher, zidar, pescar, ulier, săpunar, samsar, pânzar,olar, turtar, fântânar, potcapier, vărar, alămar, precupeț, bucătar franțuzesc, actor, franzelar, fierar, potcovar, cuțitar, ala-giu, basmagiu, halvagiu, trăistar, comisionar, amorez, povarnagiu, vivliotichier, șmotrar, părunău, hristian, egăr, gealat, papagiu, cazangiu, pietrar, mămular, geambaș, pieptănar, caretaș, menghengiu, sârmagiu, spițer, gelepiu, avocat, mătăsar, imingiu, pâslar, olangiu, șindrilar, matrapaz, ............

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Franz Kafka] [Doina Uricariu] [Cornel Ungureanu] [Magda Ursache] [Theodor Damian] [Andrei Zanca] [Dan Danila] [Dragos Niculescu] [Horia Dulvac] [Dorina Sisu] [Cristina Struteanu] [Ezra Pound] [Dinu Flamand] [Nicolae Coande] [Mioara Bahna] [Ion Maria] [Alensis de Nobilis] [Adrian Grauenfels] [Gheorghe Simon] [Dan Anghelescu] [Anca Sirghie] [Zudor Janos] [Mircea Pora] [Adrian Grauenfels] [Adonyi N. Maria] [Bianca Marcovici] [Victoria Comnea] [Herbert W. Muehlroth] [Mircea Petean] [Zorin Diaconescu] [Petru Tomoiaga] [Werner Goebl] [Radu Ciobanu] [Ana Blandiana] [Adrian Munteanu] [Fekete Vince] [Palotas Dezso] [Mihaela Albu] [Liliana Danciu] [Mariana Paslea] [Aurel Sorobetea] [Mihai Merticaru] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]