Mircea Doreanu

 

                     Mircea Doreanu web

 

 

           MIRCEA DOREANU
                     

 

                                            
             Minus obscur
                      

                
     Bătrânul care s-a născut odată cu mine
     Îmi mănâncă zilele cu insomniile lui
     Mă obosește,
     Mă face meschin, injust, tânjitor după
     Tinerețea noastră renegată
     Mă evocă mereu în monologurile lui senile.
     Puternic, mă târă către o noapte
     Nu a mea.

     Bătrânul născut odată cu mine
     Mă pune să jur pentru el
     Pentru promisiunile lui irealizabile
     Să garantez cu mâinile mele
     Pentru destinul lui tremurat, egal cu minus,

     Un minus obscur.
     Când râd mă tem că bătrânul
     Mă face să râd.

     Nu-i nimic, mâine-poimâine
     Ne vom despărți.
     Mâine poimâine vom și împreună
 


                  Altcineva


     te-am cunoscut în miezul zilei. Erai albă
     cum negru este sângele în întuneric.
     Cel care te așteaptă e un oaspete în carnea lui.
 

   


              După Iniște
               (sărăcuța)

    Ochiul porumbiței este țesut din priveliști
    dulci pe vremuri, acum criminale –
    în cășuțele de ciocolată de pe dealuri dacă
    ții minte casele adânci interbelice moara de
    pe deal a măcinat ce nu trebuia

    noi eram mari – nu purtam chipie
    doar pentru că purta la câte un dezastru tăticu
    altfel ne-ar fi impus pă mecle șepci
    cu cozoroc ca să nu ne orbească

    atunci am cunoscut-o pe sărăcuța s-a
    ales praful de ea se apără de toată lumea
    trăiește în defensivă nici nu mai vrea să fie iubită
    orgasm orgasme și-atât
    moara a măcinat ce nu trebuia

    sângele s-a înnegrit s-a coagulat numai
    pe lângă rană. L-au găsit sub o piatră
    fusese. Era beat să-l tai în zece.
    Nu se mai putea face nimic. Te trezești pe
    Jos cu un fir de telefon în jurul gâtului
    Te trezești că minți. Omul era gata până la
    Urmă a înțeles și sărăcuța



              Darkness


    Sfătuiește-mă ce să nu înțeleg
    Când se va lumina lumina să nu
    O mai văd. Nici măcar să nu o bănuiesc.
    Ce funii pentru viață să aleg
    Femeia-mi zice ba da ba nu
    Nici eu nu mă mai știu: viril sunt, un bleg
    Sunt? Cu tine ghicitoarea n-o dezleg
    Just love is talking au vorbește banu’
    Cei asemeni ție se vor naște
    Care din an în an nu or să cadă,
    Or să urce, să nu le ieie Bunul
    Vamă de frumusețe, ori de paște
    Ori de prea-știință. Ochiul tău să-l vadă,
    Asemeni lui, pe fiecare, unul!.........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Dorin Tudoran] [Dan Anghelescu] [Liviu Antonesei] [Bedros Horasangian] [Lucian Vasiliu] [Radu Ciobanu] [Clelia Ifrim] [Theodor Damian] [Mircea Doreanu] [Dan Danila] [Dorin David] [Wolfgang Hilbig] [Bianca Marcovici] [Paul Tumanian] [Persida Rugu] [Leon-Iosif Grapini] [Christopher Kloeble] [Gheorghe A. Neagu] [Hans Dama] [Susann Blochberger] [Adriana Weimer] [Dan Chiriac-Kyre] [Ingeborg Bachmann] [Simion Danila] [Yehuda Amichai] [Veronica Balaj] [Paul Sarbu] [Otilia Hercut] [Ion Haines] [Sonia Elvireanu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]