Paul Leibovici

                                                                                                              

Web Design

 

                                  LEIBOVICI-Paul - alt                                                                                     

               PAUL LEIBOVICI
                     
                         

                                  P Î I N E A


    ,,
PÎINEA,,se dobîndește ,,cu multă trudă și sudoare,, dar cînd o descoperi, cînd o dobîndești, îți aduce împlinirea mult așteptată,acea liniște și lumină sufletească care îți șoptește că nu ai trăit degeaba,,.
     Pîinea trebuie privită nu numai ca un aliment ce hrănește trupul adesea neputincios, pentru că, nu numai cu pîine va trăi omul, ci ea este doar un simbol al vieții. Așa cum grîul semănat putrezește, se transformă în pămînt și aduce rod și omul în acest timp material trebuie să rodească,să se transforme în iubire, bunătate. Au trecut mii de ani pînă ce Pîinea s-a realizat în forma pe care noi o cunoaștem azi, în zilele noastre. Prima era un terci de cereale. Egipteni din perioada antică obișnuiau să scufunde boabele de grîu și apoi să le usuce la flacără. Apoi au descoperit că se poate îmbunătății aroma prin măcinarea boabelor adăugîndu-le apă. Se pare că această operație a fost descoperită în anul 6000 î.e.n. Apoi tot egipteni au descoperit că amestecul semințelor cu apă se poate face de înainte. Așa a început procesul fermentării care a dus la un aluat parfumat, care se mărea, crește cu timpul. După ce au descoperit procesul de coacere, egipteni au început specializarea ,,coacerea,, și astfel au realizat peste 50 de soiuri de pîine. Materialul de bază a fost grîul și orezul care conține o cantitate mare de gluten și astfel se poate realiza pîinea mai tare, mai gustoasă. Materialul de bază, aluatul fermentat, se amestecă cu aluat proaspăt și se poate coace în orice moment. La început s-a copt pe grătare încălzite. Peste un timp – destul de lung s-a creat soba. În zilele noastre mai sunt unii care coc pîinea pe pietrele scoase din apa Nilului. Cu toate că și romanii au copt pîine, comentatorii nu amintesc existența lor decît la începutul sec. II î.e.n. Brutarii erau sclavi. Dospirea pîinii a cunoscut la rîndul ei diferite faze. – Aluatul crud era expus la aer pentru o perioadă lungă înainte de coacere. Erau două soiuri de pîine: unele se coceau în vas de lut - panis testuatis, și încă un soi copt pe frigare, denumit panis artopicius. Descendentele acestor tipuri de pîine încă se mai consumă în lume. Spre exemplu: Tortila – în Mexic; Chapati  - India; Poa Ping - China; Turta oatcake - Scoția.

                                             
Deasemenea ,,pâine de porumb – Indian Johnnycaker- America de Nord; Injera - Etiopia. Pîinea nedospită a fost baza alimentară a multor civilizații timpurii. Sumerieni mîncau un tip de turte nedospite – orz; egiptenii din sec. XII î.e.n ,consumau pîine ,,Ta,,. Două soiuri de grîu creșteau pe teritoriul egiptean ; prioritatea o deținea o varietate de grăunțe care putea fi treierată fără ca mai întîi să fie coaptă- prăjită. O a doua ,a fost apariția unui grîu cu un grad mare de proteine și astfel se putea prepara o pîine care creștea. În Grecia antică – sec.IV î.e.n. a apărut pîinea datorită relațiilor între Egipt și Grecia. Pîinea deține două proprietăți distincte: prima proprietate depinde de soiul de grîu care putea fi treierat și fără ca boabele să fie prăjite; O a doua a fost apariția unui grîu cu proteină care conținea gluten. În acest mod s-a putut prepara ,,pîine cu creste,,. PLINIU cel Bătrîn a scris: popoarele din nordul Gobi și din peninsula Iberică au folosit spuma de bere pentru a produce O PÎINE MAI UȘOARĂ. Într-o parte a lumii antice unde podgoriile de viță de vie erau dezvoltate, acestea formau o pastă compusă din suc de struguri și făină care era lăsată să fermenteze sau tărîțe de grîu care se muiau în vin, pentru ca aluatul de pîine să dospească. Despre tipuri de pîine din era antică se poate lectura cartea ,,Deipnosophitae,, de Athenaeus. Tot egipteni au descoperit SOBA - care era fabricată din pămînt lutos extras din NIL. Două proprietăți a unui soi de grîu ar putea fi exprimate: unul a căror boabe ar putea fi prăjite; cea de a doua – boabele cu proteină fermentate de glucoten. În antichitate s-au folosit ambele soiuri. Pîinea noastră cea de toate zilele – în fond e vorba de o necesitate elementară a vieții zilnice a oamenirii. Pentru ca omul să supraviețuiască are necesitatea unei hrane, atît materială cît și spirituală. Pîinea, este chipul manei care ne-a fost dăruit. PÎINEA în literatură: Expresia populară ,,A pune în pîine,, arată că omul se poate bucura de gustul alimentului de bază al existenței după ce-și găsește un rost în viață, după ce i se deschide poarta spre viață și-și câștigă hrana.
Expresii care conțin cuvîntul ,,PÎINE,,: a.) A fi bun ca pîinea lui Dumnezeu; b.) A se vinde ca pîinea caldă (a vinde foarte repede); d.) A-și cîștiga pîinea - a dobîndi prin muncă, existența. e.) A lua cuiva pîinea - a lipsi pe cineva de posibilitatea de a-și cîștiga existența; f.) A avea o bucată de pîine – a avea un minimum de existență; g.) A mînca toți o pîine - o conviețuire minimă; h.) A mînca pîinea degeaba - a fi fără folos; k.) A băga - scoate pe cineva din pîine- a angaja - a concedia; l.) A nu gusta nici sare cu pîine - a fi zgîrcit; m ). A pune mîna pe pîine și cuțit - a avea la îndemînă toată puterea.
De asemeni am găsit și în muzică o temă legată de ,,PÎINE,,: SIMFONIA PÎINII,, (în patru acte)  

     egiptul-antic                       

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Nicolae Silade] [Jack Hirschman] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Andrei Zanca] [Magda Ursache] [Kurti Laszlo] [Radu Ciobanu] [Dan Damaschin] [Dumitru Chioaru] [Ioana A. Dragomir] [Remus V.Giorgioni] [Marieva Demetrescu] [Paul Sarbu] [Caroline Carver] [Alexandru Jurcan] [Maria Postu] [Stefan Marinescu] [Camelia Oprita] [Hans Sahl] [Constantin Tanase] [Tadeusz Rozewicz] [Fernando Gill Villa] [Carlos Aguasaco] [Oscar Limache] [Fernando S. Torres] [Helmut Krausser] [Ciprian Vestemean] [Mihaela Pasat] [Nicolaie Adam] [Gabriel Todica] [Daniel T. Moran] [Alexandru Cazacu] [Mihai Eminescu] [Paul Leibovici] [Laurian Lodoaba] [Andrej v. Amady] [Werner Goebl] [Tatiana Ernuteanu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]