Remus V.Giorgioni

                                                                                                              

Web Design

 

                                Remus Valeriu Giorgioni - web

 

 

          REMUS VALERIU GIORGIONI



                  În căutarea cititorului pierdut
                               (criza lecturii)

 


     Cititul, o moştenire de familie. Maculatura imaculată
     Trăim astăzi un paradox regretabil: recrudescenţa literaturii după decembrie 1989 – abundenţa produselor ei pe piaţă a provocat o reacţie inversă, după modelul reclamelor de televiziune care, repetate la nesfârşit, agasează vizual virtualul cumpărător, mai degrabă îndepărtându-l, decât făcându-l să dorească produsele oferite; acestea au început să devină contra-productive, ceea ce nu e cazul literaturii. Circulă de-o vreme la noi o vorbă „de duh” – ca o antibutadă - , cum că am avea la ora actuală în România mai mulţi autori decât cititori. Desigur că este o exagerare, însă nu una prea mare. Realitatea din teren este următoarea: scriitorii au câştigat „bătălia cu hârtia” - sintagma lui Zaharia Stancu din Pădurea nebună - , dar au pierdut pe drum o mare parte din cititorii de altădată. Cititori care stăteau la „coadă” în faţa librăriilor, azi desfiinţate, cum alţii la carne, zahăr, ulei (ca şi cum ai zice: cozile la untură, dublate de cele la literatură...)

E fapt cert că şi în cultură acţionează într-un fel – într-o oarecare măsură – legea cererii şi ofertei, cea din domeniul comercial. Dar aceasta nu rezolvă problema. Faptul că Dan - sau Sandra - Brown, că Pavel Coruţ au încă o receptare de masă nu ne scoate din impas, vasăzică din criză. Chiar dacă nu ne aşteptăm la un număr mare de cititori când e vorba de poezia contemporană – bunăoară - susţinem totuşi că ar trebui ca măcar intelectualii români să citească mai multă literatură română. (Inclusiv faptul că cele câteva exemplare din România literară zac nevândute pe stand într-un oraş cu 44.000 de locuitori – câţi oare din ei vor fi fiind profesori de limba română? – este de-a dreptul întristător! Mai trebuie specificat că demersul nostru actual se leagă de o răsunătoare anchetă pe această temă, iniţiată de România literară în această vară.) Revenind la poezie, este clar că ne citim între noi, mai cu seamă în „sânul” generaţiei din care facem parte, având concepţii opuse despre poezie. Foarte mulţi tineri poeţi se citesc doar pe ei şi/sau colegii de generaţie. Cu tradiţia poetică n-au nimic în comun – o ocolesc programatic, intenţionat....


       Şcoala a renunţat de ceva vreme (cam de multişor) la lectură; dar noi, cei din generaţia veche ne aducem aminte de lungile liste cu „lecturi particulare” care ni se dădeau spre executare pentru perioada vacanţelor. Pe nesimţite, cititul a devenit ceva ca o moştenire de familie: i-am văzut pe ai noştri citind şi o mai facem şi noi, poate din inerţie, o inerţie benefică. (Deschid aici o paranteză anecdotică: într-un colţ din curtea mică a casei copiilor noştri din Fullerton, California am descoperit un fotoliu mare şi cam uzat, pe care mi l-am apropriat pentru lecturile zilnice. Acum, se cunoaşte bine talentul imitativ al copiilor: Văzând ce fac eu, nepotul nostru, Lucas, care avea pe atunci vreo patru-cinci anişori, cobora din căsuţa lui de lemn instalată într-un grapefruit; lua în mână prima revistă sau carte de colorat pe care-o afla în cale, apropiindu-se şi el să... citească.)
     Se fac adesea în mass media departajări artificiale: „poetul şi scriitorul”, „scriitorul şi criticul” etc. Dar oare poetul nu e şi el scriitor – chiar dacă nu e valabilă reciproca: scriitorul poate fi altceva, prozator, dramaturg. Chiar dacă, în opinia multora criticul literar parazitează ogorul literaturii, cum vâscul stejarul – sau cum iedera năpădeşte un gard, criticul este tot scriitor. Şi asta nu doar prin faptul că lucrează tot „cu cuvântul”, ci măcar pentru pasajele narative sau „derapajele” metaforico-eseistice din cronicile şi recenziile sale, care-l recomandă (trădându-l) ca om de condei. Există desigur şi delimitări valide: când zicem că junimiştii erau în primul rând oameni de lume, de stat, iubitori – şi colecţionari - de artă; gazetari şi literaţi, iar numai în timpul liber scriitori adevăraţi, este de înţeles. Dar să spui că un critic sau diarist n-ar fi scriitori în toată puterea cuvântului, pentru că nu scriu poezie-proză-teatru este să faci o distincţie nenecesară.
      La fel cum trebuie să găsim un echilibru rezonabil între lectură şi scris, tot aşa între problemele vieţii/trupului (care nu înseamnă doar bucurii sau plăceri, ci mai ales necazuri, lipsuri, nevoi) şi nevoile sufletului. Să luăm exemplul unui patron, om de acţiune – sau de afaceri. Alergând în stânga  şi-n dreapta după afaceri, cca 12 ore din 24, lui îi rămâne prea puţin timp pentru sine, familie şi copii. Dar atunci pentru viaţa spirituală, aspiraţiile sufletului?... Să zicem că-şi face timp, o dată pe săptămână pentru un spectacol de film, muzică, teatru, pentru vizitarea unui muzeu de istorie sau artă, imaginându-şi (amăgindu-se) că doar aceasta înseamnă viaţă spirituală. Dar cum rămâne cu cititul – recititul – unei cărţi importante, fundamentale?... (să nu uităm nicidecum Biblia şi tot raftul de referinţă). Cum rămâne cu indispensabilul mers săptămânal la biserică, pentru „umplerea bateriilor”: ne încărcăm de energie cerească, pozitivă, deşertându-ne poverile la uşa templului.
      Noi, generaţia veche de cititori ne-am putea foarte bine numi „generaţia pe hârtie”. Nu de hârtie, aceasta desemnează o falangă de eroi principali – personaje lirice sau de roman. În privinţa cărţii, pastorul meu are o idee interesantă: nu faceţi niciodată cadou o carte bună, ci mai degrabă împrumutaţi-o pe termen. Fiindcă, dacă o dai „de tot”, cum se spune, omul îşi va zice în barbă: de-acum e a mea, o pot citi (ori)când, când – şi dacă – vreau. (Aceasta îmi,........
 

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Nicolae Silade] [Jack Hirschman] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Andrei Zanca] [Magda Ursache] [Kurti Laszlo] [Radu Ciobanu] [Dan Damaschin] [Dumitru Chioaru] [Ioana A. Dragomir] [Remus V.Giorgioni] [Marieva Demetrescu] [Paul Sarbu] [Caroline Carver] [Alexandru Jurcan] [Maria Postu] [Stefan Marinescu] [Camelia Oprita] [Hans Sahl] [Constantin Tanase] [Tadeusz Rozewicz] [Fernando Gill Villa] [Carlos Aguasaco] [Oscar Limache] [Fernando S. Torres] [Helmut Krausser] [Ciprian Vestemean] [Mihaela Pasat] [Nicolaie Adam] [Gabriel Todica] [Daniel T. Moran] [Alexandru Cazacu] [Mihai Eminescu] [Paul Leibovici] [Laurian Lodoaba] [Andrej v. Amady] [Werner Goebl] [Tatiana Ernuteanu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]