Rodica Braga

                                                                                                             

Web Design

 

                    Rodica_Braga_-_web

        

       RODICA BRAGA

                  

         
*  *  *

spaima acestui ev
s-a întins ca rugina.
omenirea întreagă, mușcată
de colții ei inclemenți,
își contemplă în spații închise
carnea tremurândă,
chinuită în insomnii
dantelate-n coșmaruri funambulești.
abia mai respiră ca o insectă
uriașă prinsă în rășina crispării.
tu ești singurul care nu recunoști
puterea asupritorului,
îl contești și-ți menții dreaptă
coloana,
crezând în puterea vindecătoare
a sinelui
ce nu și-a pierdut busola.
tu mi-aduci puiul speranței
aburind de proaspăta
naștere
și, ca un magician,
îmi deschizi în față
fereastra unui timp de cristal
care acum se despotmolește
din mlaștini putride
și-și întinde membrele
ca lăstarii cei fragezi.
mi-ești drag, fiule,
pentru aceste crezuri fierbinți
spre care mă tragi
cu zâmbete de încurajare
în care-ți ghicesc toată iubirea
și dorința de îmbărbătare.

 

*  *  *

cu o lumină invoaltă
ca o corolă de floare,
astfel ai poposit la noi,
an de răscruce.
cu trup fraged de copil
ne-ai înmiresmat clipa
și ai născut un curcubeu
din care am colorat vise și speranțe
hrănitoare.
ploaia din ajun
ți-a împrospătat seninul
și a dat strălucirea de porțelan
transparent pe care ți-e frică
să-l atingi că se sparge.
sufletul nostru,
subțiat de angoase prelungite,
și-a răscopt în țăsturi
fierbinți de întuneric,
azimile aburinde,
merindea pentru zilele anevoiase
care vor urma.
cu miezul lor de lumină
ne vom îndestula și vom uita foamea
întunecatelor clipe abia
lăsate în urmă.
lumină a noului an,
izvorâtă din steaua magilor,
ne vestești oare nașterea
unui nou Christ
care va trezi la o nouă viață
pământul?


*  *  *

crengile copacilor goi în iarnă
tremură într-o rugăciune fierbinte
spre cer, spre izvorul nevăzut
al zăpezii, secat parcă
de o secetă globală.
vise pierdute în agonia frunzelor
căzute îi mai fac să jeluiască
în vânt după frumusețea
pierdută, după splendoarea verii.
și, totuși, în rădăcinile lor,
clocotește speranța unei
renașteri, ocrotită
de duhul cel bun al pămntului
ce nu și-a pierdut sacra menire. ......

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Michel Houellebecq] [Nicolae Silade] [Mirela Roznoveanu] [Andrei Zanca] [Magda Ursache] [Alain Bosquet] [Kocsis Francisko] [Theodor Damian] [Visar Zhiti] [Andrei Zanca II] [Thanas Medi] [Nicolas Dima] [Radu Ciobanu] [Mirela Roznoveanu] [Serban Chelariu] [Nicolas G. Davila] [Liliana Danciu] [Damaschin P-Buia] [Mircea Petean] [Yvan Goll] [Rodica Braga] [Doina Uricariu] [Franz Kafka] [Victor Tarina] [Horia Dulvac] [Miron Kiropol] [Stefan Dumitrescu] [Vasile Gogea] [Clelia Ifrim] [Geo Galetaru] [Victoria Milescu] [Lucretia Berzintu] [Ion Rasinaru] [Mihai Merticaru] [Alex. O. Vintila] [Georgeta Mocanu] [Valeriu Stancu] [Nicolae Nistor] [Dorian Obreja] [Andrei Toader] [Fl. Smarandache] [K.V. Twain] [Andrej v. Amady] [Andrei Zanca III] [Werner Goebl] [Hans Dama] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]