Tatiana Ernuteanu

                                                                                                              

Web Design

 

                               Tatiana Ernuteanu     

                                                                                             

           TATIANA ERNUŢEANU
           

          
Aprilie, oră de după-amiază


Fragilul obstacol, paharul cu vin de pe masă
ne păstrează pe fiecare în careul lui de necuvinte
Privirea ta XRAY îmi sigilează fața
care pentru tine contează mai mult decât corpul, sinapsele, sexul și
o concurează doar grădinăritul și pastele cu sos roșu
da’ asta e o altă poveste
Admirăm producerea fotosintezei în timp ce soarele îți desenează umbra pe
picioarele mele
tinere speranțe eclipsate de telefon
doar mâinile tale din umbră nu mă ating, îți ies
din cadru mângâind cimentul murdar cu pete de salivă
M-aș muta mai la stânga, mai la dreapta
din scaunul mortului din mașină mă întreb cum de
imaginea asta nu expiră așa cum fac alte screenshot-uri ale memoriei
Am încercat cu filtrele de pe Insta să îi blurez zonele intime
Pe Amzei vânzătorii ambulanți vând globuri albe handmade
așa cum handmade mi-ai trântit tu viața pe improbabile treceri de pietoni
Dacă cerceii mei ăia albi, pătrățoși nu ți-ar fi însoțit excitările nocturne de la distanță
aș putea sta acum liniștită în fotoliul deep blue fără să simt mirosul respirației tale
de ghimbir
cu gândul la seara în care mi-ai desenat broscoiul ăla pe șervețel și ai plâns că nu ți
l-am cerut
Cu sarea asta, de acum, de pe obraji, aș putea aproviziona sute de cantine
și toți oamenii nesărați, care se plimbă pe sub geamul meu, nepăsători la
sadomasochismul meu emoțional


Quite emotional


Nu ar fi trebuit să ne întâlnim
Quite emotional, now
Dar să ne imaginăm că sintaxa lucrurilor ar fi fost una desăvârșită
și poștașul se ținea de cuvânt și aducea scrisorile în ziua cuvenită
Quite emotional, now
Din palmele tale răsar și acum semințe așa cum orașul pătimaș naște străzi cu
pistrui (știu bine ce spun)
Dacă acum ar fi atunci și dacă lașitatea ar fi fost plină de curaj
ce ajustări s-ar mai fi impus…?
Quite emotional, now
Din gura ta au ieșit pisici catifelate, blânde și naive
amețite de tutun
pe una o păstrez într-un sertar, pe una în paginile unei agende
E mic să spun, dar iubirea se numără în ceasuri pătrate, pentru că numai în colțuri
se întâlnesc două laturi
Quite emotional, now
Carnea ta de metal nu mă mai sprijină


Imponderabilitate sentimentală


O cameră albastră
împărțită în primăvară și nord
Umbrele zâmbetului tău, becul chior, acoladele de fum de țigară
asediază
Iubirea e o țară fără conducător
Îmi plouă în pat așteptarea
De ce mi-ai construit ziduri
dacă sunt nelocuită?

O să murim puțin


Mi-ai scris cu vocea ta suavă
O să murim puțin
Și am sărit zidul în curtea unde
Stăteai lângă un bambus ruginit ca tine
O să murim puțin, nu murit murit, ai spus din nou
Și am renunțat rând pe rând la toate hainele
Eram gata să prind rădăcini în orașul tău extraterestru
unde ouăle se mâncau cu bețigașe chinezești direct de pe buric
O să murim puțin, nu murit murit, nu de tot
În zădărnicie
În zădărnicie
Și am trecut prin…
Nu erau semne că n-aș putea….....
      

mai mult....

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Nicolae Silade] [Jack Hirschman] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Andrei Zanca] [Magda Ursache] [Kurti Laszlo] [Radu Ciobanu] [Dan Damaschin] [Dumitru Chioaru] [Ioana A. Dragomir] [Remus V.Giorgioni] [Marieva Demetrescu] [Paul Sarbu] [Caroline Carver] [Alexandru Jurcan] [Maria Postu] [Stefan Marinescu] [Camelia Oprita] [Hans Sahl] [Constantin Tanase] [Tadeusz Rozewicz] [Fernando Gill Villa] [Carlos Aguasaco] [Oscar Limache] [Fernando S. Torres] [Helmut Krausser] [Ciprian Vestemean] [Mihaela Pasat] [Nicolaie Adam] [Gabriel Todica] [Daniel T. Moran] [Alexandru Cazacu] [Mihai Eminescu] [Paul Leibovici] [Laurian Lodoaba] [Andrej v. Amady] [Werner Goebl] [Tatiana Ernuteanu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]