Victor Ravini

                                                                                                              

Web Design

 

                      victor-ravini - web

                     
         VICTOR RAVINI

      

                  Toarnă, frate, oile!



Mi-a atras atenția versul Toarnă frate, oile! dintr-o variantă a Mioriței. Este al cincilea vers și e repetat ca al șaptelea vers, pus în gura altui personaj. Este o colindă culeasă de către Emilia Comișel (1913–2010, folclorist, etnomuzicolog, cercetător științific, profesoară universitară) în 22 septembrie 1940, de la Maria Iuga, în vârstă de 28 de ani, din satul Dobric, comuna Căianu Mare, județul Bistrița-Năsăud. Colinda se află inclusă în antologia lui Adrian Fochi, Miorița, Editura Academiei, București, 1964, la pagina 588 și are numărul de ordine LXVI. Începe astfel:
Sus la munte, la munte,
Sîn tri rei păcurărei,
Unu-i mai micu-ntre ei.
Cel mai mare-așa zicč:
– Toarnă frate, oile!
Mijlociu-așa zicč:
– Toarnă frate, oile!
Cel mai mic așa zice:
– Eu de s-o vădi să mor (...)

Nu știu dacă a mai fost observată până acum asemănarea dintre versul Toarnă frate, oile! repetat de două ori și bine-cunoscuta expresie Torna, torna fratre consemnată de către istoriograful bizantin Theofilact din Simocatta (580–630) și de Sf. Theofan Mărturisitorul (759–817). Cei doi ne informează că, în timpul unui război al bizantinilor contra avarilor, ce pătrunseseră la sud de Dunăre, în anul 587, un luptător valah a strigat „în limba părintească” torna, torna, fratre. Cuvintele au fost menționate cu litere grecești: τόρνα, τόρνα, φράτρε. Luptătorul a strigat la un camarad din față, ca să-l atenționeze că încărcătura de pe un catâr era gata să se răstoarne. Există mai multe interpretări ale acestor cuvinte. S-ar putea să fi însemnat Întoarce sacul pe catâr, frate! Sau poate Întoarce-te după sacul căzut, frate! Sau Întoarce-te să vezi că o să-ți cadă sacul, frate! Ceilalți soldați care au auzit îndemnul au crezut că era o comandă militară și l-au repetat din om în om, așa cum impunea disciplina militară. Întreaga trupă a fost cuprinsă de panică și a început să se retragă în dezordine.

       
Inamicii avari, crezând că valahii făceau vreo manevră pentru învăluite, au fost și ei cuprinși de panică și s-au retras în partea opusă. Soarta războiului s-a decis ulterior. Se crede că acela care strigase n-avea cum să știe că aceste cuvinte tocmai erau semnalul pentru retragere.
     Însă istoricul Gheorghe Brătianu (1898–1953) respinge părerile după care ar fi fost o comandă militară, deoarece nu ar fi fost posibil ca în comenzile militare să se fi adresat comandanții la soldați cu un cuvânt așa de familiar cum este „frate.” Sensul de comandă militară sau de atenționare între camarazi, al acestei expresii, cât și situația istorică din teren sau felul în care a fost emis și receptat îndemnul, precum și urmările acestuia, desigur că sunt importante de știut.
     Altceva este mult mai important. G. Brătianu consideră că aceste cuvinte „reprezintă o expresie din limbajul roman, așa cum se formase el în acea epocă în regiunile balcanice și dunărene.” El mai spune că aceste cuvinte „aparțin probabil unuia și celui mai însemnat din substraturile peste care limba noastră s-a clădit.” Expresia aceasta a fost discutată și răsdiscutată sute de ani de către mulți cărturari și lingviști din diferite țări, deoarece are de a face cu miracolul supraviețuirii limbii latine în Balcani și în România. Majoritatea lingviștilor, atât români cât și străini, sunt de părere că poate fi cel mai vechi text păstrat în scris, din ceea ce era limba română în secolul al VI-lea.
     Cel mai important este să vedem asemănarea dintre vorbele spuse de un valah, mai exact un român din sudul Dunării, în secolul al VI-lea și textul colindei ce a fost culeasă în 1940 în nordul Transilvaniei. Nu putem să știm dacă acel valah a strigat Torna sau Toarnă și dacă nu cumva diftongul –oa– a fost auzit de urechile grecilor și reprodus în scris ca un –ό– accentuat. În eventualitatea că informatorii lui Theofilact din Simocatta i-ar fi putut rosti diftongul –oa– și –ă final, ar fi avut el posibilitatea ortografică să redea astea grafic într-alt fel? Asta numai eleniștii ar putea să ne lămurească.
     Aș mai face o observație. Există șapte toponime identice: satul Dobric din județul Bistrița-Năsăud, unde a fost culeasă colinda de mai sus; râul Dobric în județul Maramureș; Dobrich, un oraș în Bulgaria; Dobrić, un sat în Serbia; două sate diferite și cu același nume Dobříč în Republica Cehă; un sat Dobrić (Dobrixhë în limba albaneză) lângă Gjakova, în Kosovo. Mai sunt și alte toponime, derivate de la Dobric.
     O altă asemănare de toponime ar mai fi între Gjakova din Kosovo și orașul Ciacova din județul Timiș. Ar fi greu de crezut că asemănarea dintre aceste toponime să fie rezultatul unui hazard lingvistic. Aici pot fi cauze care depășesc domeniul de competență al lingviștilor și necesită explicațiile cercetătorilor din alte domenii. Oricât de multe am ști, nu știm niciodată, cât ar trebui să știm.
     Oricum o fi fost, este de remarcat și de ținut minte cel mai important lucru de știut: cât de puțin s-a schimbat limba română de-a lungul atâtor secole de istorie tumultoasă și de mari prefaceri politice, dezastruoase de fiecare dată. Și iată că români ce locuiesc în țări diferite, separate ..........

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Georg Trakl] [Andrei Zanca] [Dan Danila I] [Letitia Ilea] [Nicolae Silade] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Magda Ursache] [Radu Ciobanu] [Liviu Antonesei] [Dan Danila II] [Serban Chelariu] [Mircea Pora] [Savu Popa] [Ioana Greceanu] [Elina Adam] [Nicolae Mares] [Marian Dopcea] [Icu Craciun] [Marcel Mureseanu] [Stefan Marinescu] [Clelia Ifrim] [Dorian Obreja] [Liana Nicolae] [Sanziana Batiste] [Horia I. Groza] [Eugen Dorcescu] [Constantin Manea] [Caliopia Tocala] [Dan Laurentiu] [Gheorghe Filip] [Rosemarie Haines] [Adriana Weimer] [Ioan Popoiu] [Herbert W. Muehlroth] [Hans Dama] [Paul Sirbu] [Mihaela M. Stroe] [Nicholas Jordan] [Fl. Smarandache] [Victor Ravini] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]