ZENOVIE CÂRLUGEA

                        „PETRU URSACHE.

         CĂRTURARUL CU PRIVIRE ALBASTRĂ.
                          Omagiu de suflet”
            (Editura EIKON, București, 2023, 491 p.)
 

     După ce, începând din ziua fatidică de 7 august 2013, cunoscutul Petru Ursache a devenit, prin eroare și bâjbâială medicală, „Dalbul de pribeag”, la nici trei luni după împlinirea vârstei de 82 de ani, devotata sa consoartă și scriitoare de atitudine, D-na MAGDA URSACHE, i-a cultivat amintirea în mod excepțional, fără precedent, după câte știm noi, în cultura românească.
     Singura „rană luminoasă” din viața d-sale, Petru Ursache a fost deopotrivă omul pereche într-un destin fabulos de familie și adevărat mentor pe multiple planuri, de unde incomparabila pierdere suferită, cu credința jumătății rămase că sufletele lor se vor reîntâlni într-o viețuire eternă: „Bătrânul m-a sfătuit cum să trec peste eșecuri, ca să nu le spun dezastre. A făcut în așa fel încât în viețuca mea să fie mai multă bucurie decât supărare, mai multă fericire decât durere. A făcut în așa fel ca eșecurile noastre profesionale, ale lui și ale mele, să pară un fel de glume proaste ale politrucilor. M-a lăsat să cred că nu voi fi perdantă pe viață. Poate că a auzit «sunetul» prozei mele din Astă-vară n-a fost vară..., dar iluzia asta m-a salvat. Iubirea lui îndelung răbdătoare, îndelung binevoitoare, îndelung altruistă. Așa cum scrie la Corinteni, 13, 4-8: «Dragostea nu cade niciodată».”
     Și încă, din aceleași Speranțe și exasperanțe, care țin loc de prefață: „Era dăruit cu harul blândeții și al smereniei Bătrânul meu. Avea îngăduință pentru colegii mai tineri și mai «prosticei». Dar n-a mers pe calea toleranței. Pe activiști și pe securiști nu i-a tolerat (vedeți numele lor în cărțile lui Luca Pițu, n.n., ZC). Îngăduința n-a considerat-o bună în cazul lor. Îi cunosc bine și fața blândă, și fața categorică./ Conștiința etică i s-a părut mai importantă decât cea civică.”
     Refuzând traiul de lux, pe care mulți sub valoarea lui îl aveau prin pragmatism, delațiuni și complicități, profesorul și gânditorul a rămas, așadar, simplu membru în „Clubul păguboșilor” fondat de Paul Goma... Multe aspecte din viața de familie („ familie de scriitori” – Iordan Datcu), cu implicații sociale, culturale, politice, se pot găsi în cărțile de atitudine ale prozatoarei și diaristei Magda Ursache, precum 

       
Universitatea care ucide (1995), Strigă acum... (2000), Rău de România (2003), Bursa de iluzii (2005) ș.a....Și, în ciuda îndemnului paulin privind iertarea, venit din partea duhovnicului pr. univ. dr. Ioan Teșu, scriitoarea nu poate uita/ ierta mârșăviile și mizeriile unor contemporani, mereu activi în dimensiunea lor „diavolească”, „dobitocească” și „omenească”, mai puțin în trăire „duhovnicească” (cele patru feluri e viețuire definite de prietenul de familie, regretatul Vasile Andru).
     „Eu m-am simțit atât de bine în cuibul albastru din ochii lui Petru, vreme de cincizeci de ani”, mărturisea autoarea într-o convorbire cu Caterina ei, din viața căreia Magda U. vrea să facă un roman. Este vorba de metaromanul în două volume scris la vreme de pandemie, intitulat „Ars expectandi” (Eikon, I, 2021, 228 p.; II, 2022, 321 p.), dedicate, pe rând, „lui Petru, într-adins” (I) și „lui Petru, mereumereumereu, într-adins” (II), nimeni altul decât „Bătrânul”, iubitul consort, cunoscutul etnosof, estetician, folclorist, filosof al culturii și universitar Petru Ursache, căruia i s-au editat, prin osârdia vrednicei împovărate și devotate soții, nu mai puțin de șaisprezece cărți, mai multe decât ar fi tipărit el fiind în viață, după cum s-a exprimat preotul duhovnic Ioan Cr. Teșu de la Facultatea de Teologie a Universității cuzane. Se cuvine să le amintim, cu precizarea că, între cei care „au lăsat cărțile lui Petru să vină la ei”, ne numărăm și noi, prin bunăvoința vrednicei editoare, dedicând comentarii unora dintre acestea (lui Petru Ursache noi în dedicam un prim comentariu la volumul „Eseuri etnologice” în „Luceafărul” din 1986): Etnosofia (2013), Gastrosofia sau bucătăria vie (2014), Etnofrumosul sau Cazul Mărie (2014), Etnoestetica – Mic tratat de estetică a artelor oralității (2014), Moartea formei. Eseuri etnologice (2014), Antropologia, o știință neocolonială (2014), Miorița. Dosarul mitologic al unei capodopere (2015), Omul din Calidor, ed II, cu un Cuvânt înainte de Magda Ursache (2015), Mic tratat de estetică teologică (2016), Istorie, genocid, etnocid (Ed. I, 2017; ediție integrală, 2019), Titu Maiorescu esteticianul – Studiu hermeneutic (2017), Ridică-te, Gyr, ridică-te, Crainic (2018), Înamorați întru moarte sau erosthanatos la Cezar Ivănescu (2018), Etnoistorie și imagologie (2019), Pulberea de aur (2020).
     Se adaugă la acestea, cele două cărți-document, în format de album, masive, editate tot la Eikon: Petru Ursache – omul cel bun al culturii românești. Apaos (2016, 608 p.) și Petru Ursache. Cărturarul cu privire albastră. Omagiu de suflet (2023, 491 p.).
     Bucurându-se de o prezentare grafică aleasă și înmănunchind scrieri despre cărțile Bătrânului și evocări de suflet, „PETRU URSACHE. CĂRTURARUL CU PRIVIRE ALBASTRĂ” se constituie într-un „Omagiu de suflet” adus marelui etnosof și gânditor privind valorile perene și specificul românesc, amenințate de tăvălugul globalismului. Bunăoară, Iordan Datcu scria, printre altele, despre „modelul” catalizator Mircea Eliade, căruia Petru Ursache i-a deslușit „sistemul mitologic” (componenta cosmogonică și cea antropologică), din perspectiva sacrului, analizând toate „nivelurile definiției” (mitului) .......

mai mult........