Magda Ursache II

                                                                                                              

Web Design

 

                                           Magda Ursache -web1      

                                  

 

                       MAGDA URSACHE
                        
                    

                       ALT CAIET DE REALITATE
                          
                                    
                  „Ni se făgăduiește mai dincolo de moarte
                  Un loc unde nu-s lacrimi, suspinele lipsesc
                 Ce-am să mă fac acolo dacă ne va desparte,
                    Fără această mană cu care mă hrănesc?
               De nu vei fi cu mine, suflarea-mi să te strângă
                     Învăț eternitatea în hohote să plângă.”
                                  Decembrie 1956

                             V. Voiculescu, CCXXV

 În noaptea de 7 august, Petru s-a dus la cer. A urcat în lumea de sus (de la lumen, lumină). Pentru mine e lumină din lumine acum. Zappez și izbucnesc în plâns. În mixul de imagini, am văzut un pat de spital.Și-mi vine în minte un vers dintr-un poem de Lucia Negoiță, frățica mea, Luciola: „Ce vară, ce iarnă...rezistă...Rezist.” Dar ce iarnă a venit peste mine în vara lui 2013. Maiașii au prezis sfârșitul lumii atunci. În ce mă privește, n-au greșit.
I-am vorbit mamei abia după doi ani despre trecerea lui Petru și mi-a răspuns, în felul ei dur, cinic: „Gata, viața ta s-a sfârșit.” Trebuia să-i fi răspuns: Ba am cer. N-am făcut-o pentru că n-ar fi priceput așa ceva.„Nu mai e cer pe deasupra”, scrie poetul Ioan Moldovan. Eu îl am: cerul de peste cer.
O să prețuiești prea târziu orele noastre împreună, i-am spus lui Petru când amânam și amânam, iarăși și iarăși, o vacanță.Timpul nostru de cincizeci de ani a fost așa de scurt, dar atât de special. Am petrecut timp lung în singurătate, să-l las să scrie, dar tot cu el eram.
 L-am visat. Ba într-un nor dens de fluturi, ba la masa din Văratec, pe care cădeau pere cam pădurețe, dar excelente la gust, când scria. Diminețile, părul era vizitat de-o ciocănitoare. Într-o poiană ca un cer(c), înflorită toată, eram, în vis, împreună. „Cred că oamenii dorm în genere noaptea ca să viseze realul”(Nichita Săănescu).
Odată, tot în vis, mânca zacuscă dintr-un borcănel : „De ce? N-ai farfurie?”; „N-am.”Am dat de pomană toată vesela noastră cu flori verzi, bohemiana, pahare, căni, castroane, tăvi, cuțite...Nici nu-mi plac cuțitele lungi.

      
Acuma, doar îl simt în casă, nu-l mai visez așa de des. Când se întâmplă, îl văd pe drumurile lui cerești ca pe un abur subțire. Albastru. Vreau să-l ajung acolo și mă tem că n-o să pot. Părimtele Ioan m-a liniștit. „O să vă tragă după el sus, Doamnă Magda.”
Sunt prinsă ca-ntr-un chihlimbar în trecutul meu cu el. În jocul nostru de-a geografia, n-am văzut apusul în Santorini, ci pe esplanada Grădinii Botanice. Veneția? Veneția adevărată era Ciricul, iar lacul Leman, în satul Dorobanț.Taluzul barajului putea fi țărm de Pacific. Bătrânu meu prefăcea în Castelul Zmeilor cazarma din dealul Copoului, o coastă oarecare din Aroneanu în Coasta Boacii, unde discutam despre Cioran.Acolo mi-am „văzut”personajul, pe Aurel Savu, primul soț al Caterinei. Aducea cu Emil Cioran. Scrie Cioran, în Lacrimi și sfinți : „Nu-mi plac decât oamenii melancolici și erudiți, care știu carte în tristețe și-și pot plimba mâhnirile prin toți poeții. Ce plăcere să ai la îndemână citații pentru toate amărăciunile.” Exact portretul lui Aurel Savu. Zice Nietzsche:„Fiecare cuvânt are mirosul său: există o armonie și o disonanță a parfumurilor, deci o lume a cuvintelor.” Zice Gabriel Mardare că Emil Cioran și-a distilat ca pe un parfum (ô de Lancome) disperarea, scepticismul, nefericirea, obsesia suicidului și a obținut ô de Cioran. Poate a făcut-o și Aurel, acolo unde este. Citatul din Lacrimi (..) l-a decupat, în Strigă acum..., un alt personaj al meu, Iustin Bantaș, care seamănă cu Bătrânu.
Cărțile mele trec una în alta, se împrumută una alteia. Mie mi se întâmplă să împrumut și să folosesc ticurile verbale ale unui personaj. De la Onur am tot și tot ; de la el l-a luat și Caterina. Uite cum ficțiunea devine periculoasă : te transformă – ea poate! – într-un personaj.
Cum încep câinii să semene cu stăpânii lor, cam așa încep să semăn și eu cu personajele mele. Mi s-a întâplat de multe ori să fiu confundată cu ele. Mai ales cu Lili Marleen. Am lansat romanul în amfiteatrul liceului Hasdeu. O fetiță îmbujorată, care citise Strigă acum..., a strigat emoționată : „Dar nu sunteți șchioapă!” Înseamnă că Lil a mea e vie, mi-am spus.
 Remus Valeriu Giorgioni s-a decis să vină în vară la Iași, s-o cunoască pe Caterina, atras de parfumul ei de femeie.
- Gio, Cati nu există decât în capul meu.
- Ai spus că lucrează la Tele Next.
- Lugojul tău e departe. Ieșenii știu că nu există nici Tele Next, nici realizatoare de emisiuni cu numele Caterina Savu.
- Dar ai spus că e vecina, prietena și confesoarea ta. 
- Și m-ai crezut?
                      *
Titlul Magdei U., Jurnal de bord, e titlul unui alt personaj al meu, Miron Gruia. Anunțase în presă romanul, pe care îl întrerupea cu un Jurnal de bord, al autorului, dar nu l-a mai scris: accident de mașină mortal.Tot de la prozatorul Miron Gruia am luat și formula „un pic de”. El o luase de la Barthes. În formula unui roman, intră un pic de intrigă, un pic de lirism, un pic de descriere, un pic de clovnerie și multe cuvinte-sertar. Așa agață el cititorul. Dar Miron e personajul meu. Concluzia? De fapt, proza mea (și oricare alta) nu apare din neant. .......

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Andrei Zanca] [Nicolae Silade] [Jack Hirschman] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Magda Ursache] [Kurti Laszlo] [Radu Ciobanu] [Mircea Petean] [Dumitru Chioaru] [K.V. Twain] [Mircea Pora] [Ioana A. Dragomir] [Mircea M. Pop] [Remus V.Giorgioni] [Marieva Demetrescu] [Anca Sirghie] [Magda Ursache II] [Caroline Carver] [Damaschin P. Buia] [Maria Postu] [Stefan Marinescu] [Ioana Cosma] [Hans Sahl] [Tatiana Ernuteanu] [Tadeusz Rozewicz] [Marcia Barroca] [Claudio Aguiar] [Mihaela Oancea] [Mihai Eminescu-engl.] [Mihai Eminescu-germ.] [Mihai Eminescu-fr.] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]