|
într-un târziu
dintr-un colț
al nesfârșirii
surâsul blând
al pruncului...
nimic
nu ni se cuvine
...!
3.
știu
de-acum
va trebui
să răzbesc
de unul singur
cu rucsacul
doldora
de prihane
să urc
până-n tulburele
amurgului
care
mă va răsfrânge
în brațele
pătimașe
ale nopții
4.
sub lampioanele
bulevardului
umbre
își fac rondul
desfătându-se
voluptuos
pe asfaltul trotuarelor
frânturi de dialog
se rostogolesc
înspre rigolele
flămânde
catapultat
un muc de țigară
zace nerușinat
de-a curmezișul
străzii .........
|
