Nicolae Silade

                                                                                                              

Web Design

 

                            nicolae silade                                     

                                    

                 NICOLAE SILADE

 


                          Despre miracolul nașterii.
 



Când mi-am propus să scriu despre miracolul nașterii, mi-am zis că trebuie să existe și un miracol al scrierii, care este tot o naștere. Așa că, oricât am gândit-o, a trebuit să aștept să se nască, așa cum o femeie știe când îi vine vremea, dar nu poate naște când vrea. Nu altfel s-a întâmplat cu Nașterea Mântuitorului, așteptat de foarte multă vreme de poporul lui Israel, dar sosit abia atunci când miracolul s-a putut produce. Nu altfel se va întâmpla cu salvarea națiunii noastre, oricât am dori-o noi, ea va veni cu siguranță, dar la momentul potrivit. De când m-am despărțit de filosofi și de sistemele lor (și m-am despărțit în momentul când am realizat că și gândirea e un miracol), am început să cred că exist printr-un miracol, că însăși existența lumii e miracol și că întreaga ei evoluție este bazată pe miracolele care s-au produs în mintea unor genii. Nu este cazul să dau exemple de inventatori sau gânditori prin care lumea a făcut pași importanți înainte. Se cunosc prea bine. Însă ideea care s-a născut în mintea lor e un miracol. Nu a contribuit la nașterea ei nici un sistem filosofic, ci doar miracolul. Iar dacă întreaga existență a lumii o consider un miracol, de bună seamă că și nașterea ei, și Nașterea Mântuitorului ei le consider tot miracole. Nouă, care suntem oameni ai faptei, obișnuiți a face și a drege, fără a ne da seama uneori dacă ceea ce facem e bine pentru moment sau pentru totdeauna, dacă e bine doar pentru noi sau și pentru ceilalți, ne vine greu să credem în miracole. Și dacă nu credem în ele, ele nici nu există pentru noi. Iar dacă există, ni se par un lucru firesc, chiar dacă inexplicabil. Și atunci, cum să ne mai bucurăm de nașterea unui copil, să zicem, când îi cunoaștem și sexul, și data sosirii pe lume, și în curând, probabil, și înfățișarea? Cum să ne bucurăm de Nașterea Fiului lui Dumnezeu dacă nu o înțelegem, dacă nu credem că este un miracol? Cum să ne așezăm la masa de scris, la computer, înșirând cuvinte după cuvinte fără să înțelegem Cuvântul, fără să credem în Cuvânt, în miracolul nașterii sale? Și cum să ne bucurăm de existența sa? Vă doresc să aveți parte de un an mai bun, de sănătate, bucurii adevărate și cât mai multe miracole!

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Nicolae Silade] [Jack Hirschman] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Andrei Zanca] [Magda Ursache] [Kurti Laszlo] [Radu Ciobanu] [Dan Damaschin] [Dumitru Chioaru] [Ioana A. Dragomir] [Remus V.Giorgioni] [Marieva Demetrescu] [Paul Sarbu] [Caroline Carver] [Alexandru Jurcan] [Maria Postu] [Stefan Marinescu] [Camelia Oprita] [Hans Sahl] [Constantin Tanase] [Tadeusz Rozewicz] [Fernando Gill Villa] [Carlos Aguasaco] [Oscar Limache] [Fernando S. Torres] [Helmut Krausser] [Ciprian Vestemean] [Mihaela Pasat] [Nicolaie Adam] [Gabriel Todica] [Daniel T. Moran] [Alexandru Cazacu] [Mihai Eminescu] [Paul Leibovici] [Laurian Lodoaba] [Andrej v. Amady] [Werner Goebl] [Tatiana Ernuteanu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]