NICOLAE SILADE

              
                  Despre Dumnezeu nu se face vorbire



De ce nu se face vorbire despre Dumnezeu? În primul rând pentru că în fiece clipă Dumnezeu face vorbire despre noi. Iar vorba nu se poate exprima despre cel care o vorbește. Cum nu se poate exprima textul despre autor, picătura despre ocean, partea despre întreg sau clipa despre veșnicie. În al doilea rând, pentru că toți ateii în clipa morții și-au dat seama că au greșit și ori au cerut îndurare, ori mai multă lumină (precum Goethe), ori și-au renegat toate zicerile și scrierile. În al treilea rând, repet, nu poți face vorbire despre Dumnezeu, pentru că (desigur, cunoașteți butada): «„Dumnezeu a murit”, semnat Nietzsche. „Nietzsche a murit”, semnat Dumnezeu». E un mare adevăr aici, chiar dacă expus ironic, anume că tu, muritorule, te umfli în pene și declari că nemurirea a murit. În al patrulea rând sau ultimul, dacă vreți (întrucât, oricum, discuția asta ar putea continua la nesfârșit), pentru că Dumnezeu este Cuvântul și nimic din ce vedem nu s-a făcut fără El, pentru că El este viața, dragostea, veșnicia și, mai mult decât toate, lumina oamenilor. Lumina aceea care ne luminează înlăuntrul și ne ajută să vedem cu alți ochi exteriorul. Cum l-a văzut Sfântul Francisc din Assisi în Cântare fratelui soare și tuturor făpturilor, când zice: „Preaînalte, atotputernice și bunule Doamne/ Ție lauda, cinstirea și toată binecuvântarea./ Doar Ție, Preaînalte, ți se cuvin toate/ Și nici un om nu-i vrednic să-ți spună pe nume/”. Dar Sfântul Francisc din Assisi, deși luminat cu lumina aceea care ne luminează înlăuntrul și ne ajută să vedem cu alți ochi exteriorul, nu a văzut în afară decât pe fratele soare, sora lună, fratele vânt, sora apă și fratele foc (elementele primordiale). E o înfrățire aici, cu veșnicia lumii văzute, dar Dumnezeu e deasupra ei când spune: „Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ţi ochii spre cer, şi văzând soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sunt lucruri pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg”. Prin existența noastră, Dumnezeu Însuși vorbește despre El.