Mihaela Oancea

                                                                                                              

Web Design

 

                        Oancea Mihaela

                     

        MIHAELA OANCEA

                      
       
   


lampa lui Diogene


īn dimineața aceea, o veselie spontană trāmbița
dinspre piață spre zgārie-nori.
ciocārliile cāntau din palme de prunci.
oamenii uitaseră de febra vānătă a ambițiilor
ori de bucla de singurătate īn care se simțiseră captivi.
īși scuturau cu toții īncordarea,
simplitatea īși īntindea aripile spre īntreaga urbe
ce suna din corn dānd veste spre miazăzi și miazănoapte
despre o bucurie ce le frānase brusc īn dreapta inimii
și nu știau cum trebuie īntāmpinată.

īn dimineața aceea, au fost liberi.
īnsuși Diogene și-ar fi aruncat lampa și cu toții au vorbit
limba cerului.



cu ochii larg deschiși


cuvintele cu o tinerețe solipsistă īși exersează
ridicarea privirii. sunt șoimi ce planează/
ferestre cu aripile deschise spre tot ce-i neștiut.

cuvintele cu o tinerețe solipsistă
ucid larvele mancurtizate care se tārăsc ca lipitorile
și caută mici deschizături
cāt să-și permită să ia o gură de aer.

cuvintele cu o tinerețe solipsistă sunt aproximare,         presimțire. se vor preda numai atunci cānd sfincșii
īși vor īnchide ochii.


departe
 

de draperiile verde mentă/de ploaia
ce se-agață de plafoane/de ferestrele ucise

departe de visurile uscate cum Atacama/de gratiile
după care umbli tiptil/departe de
nebunul ce īntunecă decorul cu o crudă injectare
de lumină -

viața īți īncape īntr-o valiză



decolorare


nu suntem niciodată conștienți
că aceea ar putea fi ultima īmbrățișare
că brusc ne putem trezi nimicitor de singuri
că tăcerea se va revărsa apoi
cum o plapumă groasă și va īngropa orice vis
sub clopotul de pāslă al ploilor

vāntul cutremură īncheieturile căpriorilor -
treptat
planetele albastre se vor decolora



poetul


se lipea de zidurile iatacului răcoros
ascultānd bāzāitul indiscret al muștelor

cāteodată putea fi zărit ghemuit
lāngă troița din sat
cu gāndurile fracturate
tăcut ca o stelă egipteană

s-ar fi aruncat īn Sena cum Celan ori Gherasim -
ușor ca un fum
poetul ce s-a dezvăluit īntr-o nuditate barbară
īnchină azi un pahar
cu nemărginirea

 

īn așteptare


īn răstimpuri
ascultă nemișcarea
din desișurile nopții.........                    

mai mult....

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Andrei Zanca] [Nicolae Silade] [Jack Hirschman] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Magda Ursache] [Kurti Laszlo] [Radu Ciobanu] [Mircea Petean] [Dumitru Chioaru] [K.V. Twain] [Mircea Pora] [Ioana A. Dragomir] [Mircea M. Pop] [Remus V.Giorgioni] [Marieva Demetrescu] [Anca Sirghie] [Magda Ursache II] [Caroline Carver] [Damaschin P. Buia] [Maria Postu] [Stefan Marinescu] [Ioana Cosma] [Hans Sahl] [Tatiana Ernuteanu] [Tadeusz Rozewicz] [Marcia Barroca] [Claudio Aguiar] [Mihaela Oancea] [Mihai Eminescu-engl.] [Mihai Eminescu-germ.] [Mihai Eminescu-fr.] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]