Rosemarie Haines

                                                                                                              

Web Design

 

                                    Rosemarie Haines - web

 

           ROSEMARIE HAINEŞ


            METAFIZICA POPORULUI ROMÂN
                                       SAU
                  EGREGORUL GETO-DACIC *


     Vom aborda metafizica românească, ca explicare a fenomenelor care nu pot fi percepute cu simțurile noastre, care depășesc cadrul existenței obișnuite, ca studiu al ființei umane ca ființă (Aristotel), ca domeniu al suprasensibilului, dincolo de lumea exterioară (Thomas d'Aquino). Metafizica ancestrală este comună unui spațiu comun de supraviețuire ca civilizație pământeană dintr-un areal comun.
     Metafizica românească își are sorgintea în credințe și practici străvechi, magice. Folclorul magic, sistemul cultural al fiecărei populații au conservat aceste credințe și practici, ca și ritualurile magice care toate sunt o formă de comunicare umană sub forma reprezentărilor mitico-magice. Aceste acte aveau o valoare psihologică de sugestie și autosugestie. Practicile, ritualurile care compuneau tabloul magic-primitiv au cristalizat în sisteme culturale caracteristice. Vorbim de un sistem chinezesc, unul japonez, asiatic în general, un sistem european, un sistem nordic, un sistem de sud – America de Sud.
Etnografia, antropologia, istoria religiilor studiază culturi sacre și desacralizate ale grupelor de populații care au alcătuit în timpuri ancestrale un bazin civilizațional comun.
     Noi suntem interesați de metafizica ancestrală a geto-dacilor din care, ulterior, s-a confirmat un sistem propriu de înțelegere a lumii care s-a perpetuat de-a lungul timpului.
     Imaginea lui Solomon, patronul „vrăjitorilor”, a generat în folclorul românesc imaginea solomonarilor – magicieni culți, școliți, și a solomoniilor – actele magice realizate de vrăjitoare. Flavius Josephus spune despre Solomon: „Acest rege admirabil a compus cinci mii de imnuri și versuri, pe lângă trei mii de parabole, începând de la isop până la cedru și continuând cu animalele, cu păsările, cu peștii și cu toate câte se târăsc pe pământ. Căci Dumnezeu îl înzestrase cu darul de a pricepe firea și însușirile lor, despre care a scris o carte; și se folosea de aceste cunoștințe spre a alcătui, pentru binele oamenilor, diferite leacuri, printre care și acela care avea puterea de a alunga demonii fără să îndrăznească să se întoarcă vreodată.

                                             
Acest chip de a-i goni e încă foarte întrebuințat la cei din manualul meu. Am văzut astfel pe un evreu, numit Eliazar, care în fața împăratului Vespasian, a fiilor săi și a mai multor căpitani și ostași, a vindecat pe mai mulți îndrăciți. Lega de vasul celui îndrăcit un inel în care era vârâtă o rădăcină, de care se servea împăratul Solomon în acest scop și, îndată ce simțea demonul, îl trântea la pământ pe bolnav și o rupea la fugă. Recita apoi aceleași cuvinte pe care le lăsase Solomon în scris și, în numele acestui împărat, poruncea demonilor să nu se mai întoarcă. Dar, pentru a arăta și mai bine efectul vrăjilor sale, a umplut o cană și a poruncit demonului s-o trântească la pământ, spre a dovedi prin aceasta că a ieșit din cel îndrăcit, iar demonul se supune. Am amintit această întâmplare pentru ca nimeni să nu se mai îndoiască de știința extraordinară cu care Dumnezeu înzestrase în mod particular pe împăratul Solomon” (cf. Antiquites judaique, în Candrea, 1947).
      Gândirea și mentalitatea magice sunt întâlnite la toate popoarele străvechi. Fiecare popor a dezvoltat propria metafizică, deși acestea se înrudesc și pornesc din același trunchi primordial. Practicile magice, credințele, imaginarul colectiv, ritualurile specifice au configurat sisteme complexe de explicare a lumii, a naturii, a existenței umane. Mituri esențiale, legende, basme s-au construit pentru fiecare popor într-o spiritualitate proprie, o metafizică proprie. Practicile magice legate de înmormântare, concepțiile despre viață și moarte, relația cu natura exprimă, de fapt, credința în supranatural.
      Toate aceste credințe inițiatice, putem spune, se regăsesc la români în folclor, etnografia putând să ne furnizeze informații importante despre spiritualitatea noastră.
      Se cuvine să ne amintim câteva elemente ale spiritualității traco-dacice care s-au perpetuat de-a lungul timpului și care se constituie în ceea ce putem numi metafizica poporului român.
      Despre daci trebuie să amintim riturile de înmormântare, înhumație sau incinerație, însoțite de anumite procesiuni. Știm că dacii credeau în nemurire. Incinerația corespunde poate unei noi concepții despre nemurire și anume convingerea că numai sufletul imaterial e nemuritor și e bine să fie eliberat prin ardere din închisoarea trupească; cenușa era pusă într-o urnă care era îngropată și mergea la cer, spre aștri.
      Dacii erau politeiști; Marele Preot era șeful religiei dacice, care prezida organizarea preoțească ce servea cultele diferiților zei, în sanctuarele dacice. Preoții aveau preocupări astronomice și astrologice.
      Două divinități de seamă ale dacilor erau Zamolxis și Gebeleizis. Zamolxis era un zeu al pământului, al vegetației și al rodniciei (cf.Constantin Daicoviciu, „Sarmisegetusa”). În credința geților, el împărțea omenirii cele trebuincioase traiului; lui trebuia să i se mulțumească pentru prosperitatea turmelor de animale, pentru produsele pădurilor, pentru vânat și pește. Lăcașul zeului era împărăția subpământeană. Zamolxis se considera „urs”; nu prin asemuire cu animalul din pădure, ci ca derivat de la „a ursa” și „a ursi”, ...............                     

mai mult....

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Georg Trakl] [Andrei Zanca] [Dan Danila I] [Letitia Ilea] [Nicolae Silade] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Magda Ursache] [Radu Ciobanu] [Liviu Antonesei] [Dan Danila II] [Serban Chelariu] [Mircea Pora] [Savu Popa] [Ioana Greceanu] [Elina Adam] [Nicolae Mares] [Marian Dopcea] [Icu Craciun] [Marcel Mureseanu] [Stefan Marinescu] [Clelia Ifrim] [Dorian Obreja] [Liana Nicolae] [Sanziana Batiste] [Horia I. Groza] [Eugen Dorcescu] [Constantin Manea] [Caliopia Tocala] [Dan Laurentiu] [Gheorghe Filip] [Rosemarie Haines] [Adriana Weimer] [Ioan Popoiu] [Herbert W. Muehlroth] [Hans Dama] [Paul Sirbu] [Mihaela M. Stroe] [Nicholas Jordan] [Fl. Smarandache] [Victor Ravini] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]