īmi īntorc faţa, de rouă şi urme de copil răsplătită, spre faţa ta izbăvitoare ca mama, aşteptīnd cu lacrimi pe mīini.2 _____________________________________ 1. Titlu modificat in Metopă: BEL CANTO 2. īmi īntorc faţa/ răsplătită de copil/ spre faţa ta izbăvitoare ca maică a sorţii/ aşteptānd cu lacrimi pe māini.
CORN DE VĂNĂTOARE (variantă)
Fecioare vin īn gloată dinspre echinox şi inima lor mă’nveşmāntă pe cale. Soare şi lună cu tulipă de gnoză se-apropie de mine cupa gleznei tale, legendă-n cerul unui plai trimis. Un corn de vānătoare, aud, ce a prezis. Aleargă mirii şi ochii lor īmi par zăpada cānd piciorul o-nveleşte cu teamă. O voce aeriană-i īnvinge, un altar. Cu sufletul ebraic al smirnei, fata cheamă privindu-mi numai umbra pe pămānt, cum umblet ea să fie, pe chipul meu umblānd? Māini, trandafiri şi plete şi suspine, blāndeţea-ntunecimii de pe gene, nu le găsesc īn carnea niciunei alte vine, altei femei ucisă de Selene. Mergem īnchipuiţi de lagunele-n caer īn apă-Afrodită şi īn docilul aer.
CONSEMN (variantă)
Īn ce arbore trupul mi se va umple de mugure? Poate va fi un stejar prin răgazul forţelor; sau un plop ce īmprumută prezenţa-i pufoasă păianjenilor aerului; sau mărul īn care vine un īnger muzicant cu pene de cenuşă roşie; sau castanul tremurānd de spaima florilor cānd exilate fug spre pămānt; sau un gutui ce visează şi schimbă īn zmeu de hārtie lumina stinsă. O, prieteni ai izgonirii, oare voi putea să ţin īn braţe noaptea din care veţi veni īn lume?
* poeme din volumul ROSARIUM REDIVIVUS, ed. Timpul, Iaşi 2022 ediţie īngrijită şi prefaţă de FLORENTIN PALAGHIA
|