Miron Kiropol

                               Miron Kiropol - web                        

 

              MIRON KIROPOL


                                             

            FULGERARE DE METEORIT

 

     17 iulie 2015
                                              

     Când mi-au apărut cele două zâne
     Spoveditoare ale inimii,
     Am fost ca un vânat urmărit de copoi
     Și căzut într-o capcană.
     O fulgerare de meteorit din miazănoapte
     Potrivindu-și bine tăișul m-a împărțit
     Uneia și alteia ca suflet mezin al lor
     Dar nu zeu, ci meteahnă a zeului.
     O, zâne bune, stăpâne peste infinit,
     Cum să vă spun cum sunt de negrăit
     Cuvintele în mine? Mi-ajunge să mă prosternez
     În fața voastră și parcă pe un meterez
     Mă sui păzind de rău cetatea
     Și pe voi care îmi sunteți matca,
     Așa rănit cum zac în cenușa cărnii.

     Mă uitam la voi și inima-mi bătea
     Făcând copii de aur și de nea.
     Mă uitam la voi, cum se zice,
     Ca dușii de pe lume.
     Cuie aveam în tălpi,
     Culcuș eram pentru un trup de războinic ucis
     Și-mi surâdeați cu picături din sângele meu pe buze.
 

     ***

     Cum să le chem?
     Cu nume de văzduh.
     Cum să le chem?
     Cu zbor de rândunică în ele.
     Cum să le chem?

       
     Cu zbor de rândunică în ele.
     Cum să le chem?
     Negându-mă în tot ceea ce fără viața lor am trăit.
     Veniți, podoabe de regi,
     Din orice loc al pământului dăruit cu veșnicie,
     Dezgropați puterile coroanei voastre
     Și puneți pe fruntea castă
     Strălucirea întregului viitor al timpurilor.
     Sunteți învățătură de turcoază,
     Șovăi să vă rostesc măcar un cuvânt
     Din puternica noastră limbă,
     Căci amețit de șoapta ei ce sacru vă acoperă gura
     Mă înspăimântă să-mi deschid ochii
     Și să-mi întrezăresc vedenia din inimă
     Unde s-a topit prezența voastră, această nouă ființă,
     Nouă zămislire a cerului, noul pământ
     În care sunt un trunchi de palmier,
     Ce vă așteaptă porunca
     De a crește mărit din cer în cer.



     ***

     Semne de piatră,
     Semne de lemn,
     A fost azi făptura
     Ca un ultim semn
     De viață, peste care te pleci,
     Ca mai bine să o asculți,
     În lumina cu mulți
     Ochi de beznă ce vor
     Să trăiască pe veci.
     Loviți bezna în coaste,
     Măriți-i rana.
     Din orice loc al inimii
     Izgoniți-l pe Satana,
     Căci cu semne de piatră,
     Cu semne de lemn,
     Vine făptura
     Ca un ultim semn.

 

     ***

     Cu sfânta Aliona am ajuns
     La ce părea al visului vechi uns.
     Sfânta Radmila izbucni atunci
     Din nevăzut certându-mă-n porunci,
     Căci vis cu viață am amestecat.
     Visul îmi e viață adevărată, ..........
      

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Andrei Zanca] [Iulian Boldea] [Mircea Petean] [Liviu Antonesei] [Miron Kiropol] [Mircea Braga] [Magda Ursache] [Eugen D. Popin] [Liliana Danciu] [Andrei Zanca - II] [Mircea M. Pop] [Horea Porumb] [Dan Danila] [Anisoara V. Cira] [Rodica Braga] [Mihaela Albu] [Monica Pillat] [Radu Ciobanu] [Hans Enzensberger] [Guenter Kunert] [Guenter Eich] [Dan Anghelescu] [Juan R. Jimenez] [Wolfgang Baechler] [Saskya Jain] [Hans Dama] [Elisabeth Anton] [Luminita Rusu] [Luca Cipolla] [Eduard F. Palaghia] [Paul Sarbu] [Aurelian Sarbu] [Bertolt Brecht] [Tanikawa Shuntaro] [Werner Goebl] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]