Magda Ursache

                                       

                                  Magda Ursache -web1

 

                  MAGDA URSACHE

 

         Calea Gutenberg, colţ cu bulevardul TV
                

      Departe de mine intenţia de a fi PR-ul propriilor cărţi, propriul (im)presar literar , dar, cum o invitaţie a Teodorei Stanciu la Radio Trinitas s-a cuvenit onorată, onorāndu-mă, mi-am permis cīteva gānduri īn cheie pro domo, īn jurul unui dialog cu Adrian Alui Gheorghe : Supravieţuiri īn Post –Moralia, Eikon , 2018, al cărui titlu aparţine intervievantului şi tot lui, iniţiativa.
Doar Sfinxul tace cānd e īntrebat de Om. N-am vrut să tac. Īn fond şi pe fond, īntrebarea bine pusă e mai importantă decāt răspunsul, cum ştim de la Mircea Eliade (Parsifal), deşi nu mai place preocuparea sa pentru destinul poporului romān. O fi idee reacţionară, legionaroidă? Convingerea sa că “elita romānească” e “menită să schimbe sensul istoriei acestui neam” nu este agreată de tupeişti ignoranţi , senin necitiţi, pentru care opera istoricului religiilor e un bagaj incomod.
Da, īntrebarea are proprietăţi cathartice, are rol tera-peutic atunci cānd e bine formulată. Am hotărāt , īmpreună cu Adrian Alui Gheorghe, să īncercăm teme diverse, indiferent de context, politic ori de alt fel, chiar īn pofida contextului cultural neprielnic, dramatic, tragi-comic, dar care numai normal nu este.
Īn vremi de cădere (spre a le spune ca Vintilă Horia, forţat la exod), tulburi şi tulburate, s-a dat direcţia – cum o tot repet – spre omul plat, post-religios, post-etnic, post-etic, īntr-un cuvānt, neobarbar. Ce mai rămāne din homo sapiens dacă dispare homo religiosus? Nu ne mai preocupă invizibilul , ci foarte vizibilul, “fiinţei i s-a preferat nefiinţa” (Berdiaev, Un nou ev mediu), iar transcendenţei, mundanul. Traversăm lumea , cu uitare de sine şi de Dumnezeu, clickānd, butonānd la automate , noi īnşine automate, asediaţi de sloganele publicitare stupide ale canalelor TV. Ni se spune că psihologia omului s-a epuizat, hiperobiectul īnlocuind omul.Vine Maşinul!, a strigat Baudrillard.

Am găsit undeva, īn mass media, o aberaţie incredibilă : cultura deteriorează omul, īi provoacă drame şi traume. Numai că asta se īntāmplă cānd n-o ai şi o afirm cu trimitere la guvernanţi. Cāţi n-au contribuit la deşirarea educaţiei ! După Mihai Şora ministru la Īnvăţămānt , potopul! Au auzit guvernanţii de Bergson ? Cel care spunea: “să cugeţi ca un om de acţiune şi să acţionezi ca un cugetător.
Suntem deja īn post-uman? Īntr-un eseu publicat nu demult īn revista Polemici, Dan Anghelescu diagnostica “timpul inumanului”, cānd nu se mai pune preţ pe triada Bine-Frumos –Adevăr. De ce? Ca să nu-i discriminăm cumva pe răi, pe urāţi, pe mincinoşi? Adepţii neo- avangardismului strāmbă din nas la concepte “ponosite” ca omenesc şi romānesc, dovedind, cred ei, creier neevoluat, apucături conservatoare. Apollinaire (1913, vă rog!) opina : “Īnainte de toate, artiştii sunt oameni care vor să devină inumani”. Şi a şi fost, dānd māna cu Stalin, devenindu-i , o vreme, tovarăş de drum.. Iar futuristul Marinetti īndemna la agresivitate, la violenţe : “să distrugem muzeele, bibliotecile, academiile” şi la blasfemie : “să scuipăm īn fiecare zi pe Altarul Artei “. Ceea ce se şi īntāmplă. Vidul īncepe cānd muzica preferată e răgetul bolidului de lux. Dacă societatea nu e umană , nici arta ei nu este.
Vrem să fim “o ţară cu suflete spălate/ şi puse īn ordine pe gard”, cum scria Horia Stamatu? Atunci īl declarăm pe Tristan Tzara mai mare decāt Eminescu , preluāndu-i cu sārg ideea că “numai contrastul ne leagă de trecut”. Aşadar, respectul pentru tradiţie trebuie anihilat, iar preocuparea pentru etnic şi etic trebuie să fie cāt mai redusă Previziunea lui Spengler, īn care Petru Ursache n-a vrut să creadă, că poporul va fi īnlocuit de populaţie, e pe cale să se īnfăptuiască. Soluţia? Īntoarcerea la rădăcinile amprentate creştin.
Īn finalul interviului pentru Radio Trinitas, am pus eu – atipic – o īntrebare Teodorei Stanciu : De ce n-o fi plăcānd updataţilor viaţa creştină, familia tradiţională, Biserica ortodoxă ? De ce acuză , cum am auzit la un post TV, că ele ştirbesc  īn esenţă democraţia, orientarea europeană? Distinsa doamnă mi-a răspuns prea uman, prea adevărat, prea frumos, prea bine : fără viaţă creştină ne prăbuşim. Avem nevoie de biserică , de familie tradiţională, ca de aer.
N-aş vrea ca resemnarea, fatalismul civic şi cinic, exact ce le reproşa Cioran romānilor , să intre īn destinul nostru istoric. Să reacţionăm ! De altfel etnosoful a şi spus-o : “Dumnezeu īţi dă ,dar nu-ţi umple strachina. “ Or, noi călcăm īn toate strachinile. Intelighenția pare cuprinsă de pasivitate, iar “piloţii sunt orbi”.Amnezia e cel mai mare pericol, de aceea , dintre subiectele abordate, cel mai important mi s-a părut a fi rememorarea corectă, ca exerciţiu firesc şi necontrolat de alte şi noi forme de constrāngere.  .........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Dumitru Chioaru] [Mihaela M. Stroe] [Maria Pal] [Mirela-I. Dorcescu] [Sonia Elvireanu] [Adrian Grauenfels] [Ioana Diaconescu] [Dan Anghelescu] [Gheorghe Simon] [Costel Stancu] [Magda Ursache] [Letitia Ilea] [Horia Dulvac] [Dragos Niculescu] [Andrei Gazsi] [Paul Leibovici] [Rodica Braga] [Andrei Zanca] [Dan Danila] [Clelia Ifrim] [Ionut Caragea] [Dana Gheorghiu] [Vasko Popa] [Radu Ciobanu] [Richard Reschika] [Daniel Corbu] [Mihaela Albu] [Victor Ravini] [Alexandru Cazacu] [Liviu Antonesei] [Florin Sindrilaru] [Michael Krueger] [Hans Dama] [Vasile Gogea] [Reiner Kunze] [Selma M- Eisinger] [Werner Goebl] [A. Grauenfels II] [Dan F.- Seracin] [Mihaela Oancea] [Carmen Secere] [Constantin Arcu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]