Magda Ursache

                                                                                                              

Web Design

 

                                        Magda Ursache -web1      

                                  

 

                     MAGDA URSACHE
                        
                    

                       Eminescu după Eminescu ?

         „Sufletul omului e ca un val – sufletul unei națiuni
                                     ca un ocean.”                     

                                  Mihai Eminescu

     Ce multe merg pe dos într-o țară ajunsă în stare de Bardo! Ajungi „vector de diseminare” pentru anume ONG-uri, dacă vorbești (ca Ilie Șerbănescu) despre România-colonie sau despre slugile directivelor de la Bruxelles. Îndemn la simplitate al lui Ernest Bernea (Ed. Vremea, București, 2006) n-ar mai fi de luat în seamă: „Omul este o existență care își poartă frumusețile cu luptă. De aceea viața sa este atât de frumoasă și atât de dramatică.”
     A ajuns din nou nebunie să gândești cu mintea ta, „pe cont propriu” și să te opui disciplinării doctrinei, cum a făcut Silviu Dragomir? A trăit, până a intrat în moarte, într-un spațiu de 14 metri patrați. A scris peste o sută de caiete, știind bine (dar și nevrând) că nu vor fi tipărite (v. Nebunia de a gândi cu mintea ta, Humanitas, 2016).
     Din păcate, nu traversăm vremi de meditație, de contemplare, ci de acțiune nefastă a precupeților de școală nouă. Oportunismul, ajuns la cub, țintește succese sociale și le obține. Ceilalți, nesupușii, sunt etichetați „înguști”. Înguști la minte dacă nu vor uitată istoria cu suferințele ei?
     E o solidaritate a identității naționale pe care n-aș vrea s-o pierdem. Și mai e o solidaritate a suferinței naționale. Am fost aleși, ca popor, să suferim, să fim martirizați.Experimentul Pitești a avut loc în România, niciunde în altă parte, nici chiar în URSS, zice Soljenițîn.
     Să nu fi moștenit românii gena libertății? O pildă care probează contrariul. Savantul Gr. T. Popa a avut noroc să nu moară închis. În ’47, din cauze știute și declarate, ca opozant la regimul Groza, a fost chemat la ministrul de Interne, zbirul Teohari Georgescu. A refuzat. La jumătate de oră, jandarmi înarmați au venit să-l ridice.Toți studenții Facultății de Medicină l-au apărat, la fel câțiva profesori : Burghele și Mezincescu, primii. Trupele s-au retras. În ’48, a fost exclus din Academie, a murit în iulie același an, dar acasă. Decanul N. Lupu, cu ochii la stema RPR, a interzis ceremonia în Universitate.Familia a fost scoasă din locuința avută în incinta Facultății.


     Dar câți dintre cei rămași neînchiși n-au fost marginalizați, considerați paria de putere, ca slavistul Petru Caraman? Cred că josnicii cei mai josnici au fost cei vânduți sovieticilor, fără frică de Dumnezeu, dar cu frică de Stalin. Gena au moștenit-o urmașii lor, neomarxiști.
     Cruce purtată (de Virgil Maxim) a fost purtată și după ‘89 de aceiași.Gheorghe Caraza a urcat o Golgotă cu spini pe frunte, „fără cele 14 popasuri ale lui Iisus”, cum scrie în Aiud însângerat, carte apărută prin efortul lui Adrian Alui Gheorghe (Ed.Conta, 2010, cu postfața lui Petru Ursache). Inchiziția roșie a trecut prin închisori și prin lagăre unu din patru locuitori ai țării. Petru Ursache a avut obsesia acestui masacru. Nici pe mine nu mă lasă în pace trecutul ăsta. Ce l-a îngrozit pe Caraza, om prob, cu 21 de ani de pușcărie și cu doi de D.O.(domiciliu forțat)? Faptul că Gh. Crăciun, călăul de la Aiud pe vremea „reeducării” 1960- 1964, a dat, în „Jurnalul național”, un interviu unde se prezenta „de o moralitate ireproșabilă”, așa cum scrie eroul național Caraza în istoria sa, Aiud însângerat.
     Probitas – calitatea de curaj sufletesc și trupesc – nu mai interesează. Ororile pușcăriilor comuniste nu mai cutremură. „Nu-s estetice”, strîmba din nas o filosoafă. Cel mai vizat, și atunci, și acum, e patriotismul luminat, patriotismul firesc, ținut în frâu de ultimul dictator (sper că ultim, deși am îndoieli mari), ca să nu dea cumva pe de lături, spre dreapta.
     Spune C.D. Zeletin că „un om de cultură și în special de reflexie are un apetit mai mare față de trecut.” Ca Eminescu, spune tot doctorul Zeletin, „arzător pentru cele mai înalte și drastic pentru mizeria de obște și pentru micimea sufletească”. Cum altfel? Vorba lui Eminescu gazetarul (M.s.s. 2269, f.20): „...pentru o minte mare totu-i problem; iar pentru 75 de dramuri de creier totu-i sigur.”
     N-a fost destul ocărât Eminescu în al său secol că prea lua totul în serios? Și atunci, ca și acum, era periculos să-ți etalezi convingerile personale privind chestiuni delicate. Ce nu plăcea lui Petre Carp la Eminescu? Ideile personale prea inflexibile, ideea națională prea apăsată, polemicile cu conservatorii (care-l plăteau la „Timpul”, iar el le critica ideile politice greșite). Cum să accepte Eminescu o alianță a junimiștilor Maiorescu și Carp cu Brătianu? NU, a strigat Eminescu. Conservatorii trebuie să reacționeze contra unui calp „progres” liberal.
     Ce îl mai indigna pe Carp? Ideea de suveranitate în politica externă. Iar Societatea Carpații îi deranja pe austrieci, ca și Doina cu „de la Nistru pân’ la Tisa”. Identitatea are rădăcini creștinești adânci la români. La fel, omenia. Cât despre religie, așa-zisul ateu Eminescu (câtă prostie să susții așa ceva!) ar fi vrut ca regele Carol I să treacă la ortodoxie, nu poporul la papistași.
     Cu cât ai mai mare aversiune față de național, cu atât ești mai apreciat în vremile noastre tulburi. Marxismul frankfurtian a cerut aversiune față de nat și națiune. „Stafia” din Manifestul comunist e acum corectitudinea politică, patologică de-a dreptul. Utopia internaționalismului proletar, cu proletarii uniți peste granițe, a reapărut ca ............

mai mult....

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Kurt Tucholsky] [Andrei Zanca] [Dan Danila II] [Letitia Ilea] [Nicolae Silade] [Stefan Ghilimescu] [Mirela Roznoveanu] [Magda Ursache] [Radu Ciobanu] [Dan Danila] [Mircea Pora] [Mircea Petean] [Zenovie Carlugea] [Serban Chelariu] [Savu Popa] [Icu Craciun] [Marcel Mureseanu] [Stefan Marinescu] [Adrian Grauenfels] [Constantin Arcu] [Sanziana Batiste] [Nicolaie Adam] [Horia I. Groza] [Eugen Dorcescu] [Viktoria Kirilov] [Dragos Niculescu] [Dan Laurentiu] [Gheorghe Filip] [Ion Haines] [Constantin Manea] [Caliopia Tocala] [Florin Logresteanu] [Herbert W. Muehlroth] [Hans Dama] [Krzysz. Dabrowski] [Alexandru Jurcan] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]