Mihaela M. Stroe

                                   Mihaela Malea Stroe - web

                                                         

             MIHAELA MALEA - STROE
              

                            #Miorița..., pleiada și gașca.


            Preliminarii

                      

      O plimbare prin labirintul de străzi, ulițe și fundături google mi-a oferit deunăzi o descoperire sinistră: există o asociație Anti-Miorița și o petiție (https://www.petitieonline.com /signatures/ anti-miorita /start/0) inițiată de (chiar ei se prezintă astfel) „o mână de indivizi”. Indivizii își propun o „misiune” salvatoare de neam: „poporului român i s-a inoculat conceptul de acceptare a Invidiei, Resemnării, Lașității și Sacrificiului. Acest fapt ne aduce un real prejudiciu de mentalitate, evoluție și moralitate. Propunem înlocuirea acestui neajuns cu adevărate valori reformatoare precum Responsabilitate Civică, Curaj, Asumare, Unitate, Respect și Empatie. Campania pe care o desfășurăm are ca obiectiv scoaterea din programa școlară preuniversitară a baladei Miorița și a celorlalte opere care asigură continuitatea și perpetuarea principiilor acesteia”.

      Sună a (nou) limbaj de lemn? Sună! Dar nu e vina indivizilor că nu înțeleg cum stau lucrurile (au dreptate într-o privință: Miorița este un text mult prea complex pentru a fi studiat în gimnaziu) și nici că, în contradicție (doar demagogică sau patologică deja?) cu ei înșiși, se dezic de „Responsabilitate Civică, Curaj, Asumare” etc..., semnând petiția „anonimă” ca eroii caragialieni!

     Tot un „curajos”, pitit bine după blog și pseudonim, un anume „pătrățosu”, scria încă din 2007: „Dacă ciobănaşul respectiv ar fi trăit în altă parte a lumii şi cineva i-ar fi atacat turmele, ar fi pus mîna pe sabie sau puşcă. Şi-ar fi apărat «ţara şi nevoile şi neamul», fără să dea în scrînteala de a se apuca să vorbească cu o biată oaie. Violent, dar consecvent! Ciobănaşul? Un smiorcăit fricos, laş, dar verbos nevoie mare!”(https://patratosu.wordpress.com/2007/08/09/ miori-ta-laie-laie-bucalaie/).

El însuși „verbos nevoie mare”, „pătrățosul” a pornit nervos și veros în vajnica lui „misiune” anti-mioritică mult înaintea „indivizilor” cu petiția. Ca un dulău ciobănesc căpiat care își confundă rostul: în loc să pună pe goană agresorii, latră, mârâie, își arată colții, dându-se la turmă și la păstorul pașnic. Și instigă la violență, preferând ciobănașului înțelept unul „violent, dar consecvent!”

      Manipulatori (sau să zic noua generație de „culturnici”?) sunt și alții: au ștaif, au „metodă”, sunt vizibili și au pornit războiul cu Miorița (respectiv cu așa-zisul „fatalism mioritic” inoculat – e teza lor de bază! – în școală) mai demult. Nu m-am învrednicit atunci să scriu, mulțumindu-mă să atrag elevilor mei atenția asupra nedreptății care i se face baladei și asupra interpretărilor tendențioase, răuvoitoare.

      M-am întors, după coliziunea cu asociația anti-mioriticilor, asupra problemei și am căutat „fatalism mioritic” pe google: peste 15.500 de rezultate într-un sfert de secundă! Am selectat câteva articole și am constatat că, acelora cărora le stă în gât Miorița, li se potrivește-mănușă în (pseudo) argumentările lor o singură definiție a fatalismului: „Fatalismul neagă rolul activ al maselor în istorie, considerînd că inter-venția omului în dezvoltarea societății este inutilă, că omul este o marionetă a legilor implacabile ale istoriei”. De ce tocmai această definiție? Întrucât ei acuză, că, din pricina baladei, vezi Doamne, poporul român este fatalist, nu „participă”, nu reacționează, nu se implică etc., etc. Definiția fatalismului potrivit perspectivei din care abordează ei „efectele” baladei a apărut în... DLRLC (1955-1957), preluată din „Lupta de clasă” (1953, nr. 9, 118). Pentru cine știe ce era „lupta de clasă” în acei ani, orice comentarii sunt de prisos.

     Într-un articol din „Dilema veche” Ioana Bot perorează, imaginându-și un soi de monolog lăuntric al românilor: „Noi nu ne revoltăm, căci, precum ciobanul din Miorița…; noi nu respingem judecata nedreaptă, atacul dușman, pentru că nici ciobanul din Miorița…; noi nu credem sfaturilor specia-liștilor (străini sau cel puțin școliți în străinătate), pentru că și ciobanul din Miorița...” Modul acesta de abordare este ilar-tendențios. Parcă îi și vedem pe români, în decembrie ’89, cugetând îndelung, reci-tind sau recitând pe îndelete Miorița și întrebându-se: „Să protestăm? Să nu protestăm? Ce-ar face baciul în locul nostru? Hai, totuși, să ieșim în stradă, să ne revoltăm, să nu fim fataliști! Și de-o fi să mor... Asta e! No, hai! Jos comunismul! Jos dictatura!” Mulți chiar au murit atunci. Precum se vede, pe unii dintre beneficiarii schimbării i-a lovit amnezia! ........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Dumitru Chioaru] [Mihaela M. Stroe] [Maria Pal] [Mirela-I. Dorcescu] [Sonia Elvireanu] [Adrian Grauenfels] [Ioana Diaconescu] [Dan Anghelescu] [Gheorghe Simon] [Costel Stancu] [Magda Ursache] [Letitia Ilea] [Horia Dulvac] [Dragos Niculescu] [Andrei Gazsi] [Paul Leibovici] [Rodica Braga] [Andrei Zanca] [Dan Danila] [Clelia Ifrim] [Ionut Caragea] [Dana Gheorghiu] [Vasko Popa] [Radu Ciobanu] [Richard Reschika] [Daniel Corbu] [Mihaela Albu] [Victor Ravini] [Alexandru Cazacu] [Liviu Antonesei] [Florin Sindrilaru] [Michael Krueger] [Hans Dama] [Vasile Gogea] [Reiner Kunze] [Selma M- Eisinger] [Werner Goebl] [A. Grauenfels II] [Dan F.- Seracin] [Mihaela Oancea] [Carmen Secere] [Constantin Arcu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]