Bianca Marcovici

                                                                                                              

Web Design

 

                                BIANCA MARCOVICI -alt                                                                                                                                                                                                            

           BIANCA MARCOVICI

                             

             POEME

            *


Ultima zăpadă m-a întristat romantic
Nu mai recunosc anul sau locul...doar starea..
Respiram aer curat.
Cel visat cel în tempo moderato
Anotimpuri uitate precum gândurile retroactive
Cu cizmele udate și mirosul de vanilie
De ce te uiți la mine acum?
Cu cine mai semăn?
Ultima dragoste a copilăriei devine prima.
Spre bătrânețe visezi la patul nupțial,
Doar mobilul pe care-l țin în mână mă cuplează cu realitatea
Virusul coroana ne Încoronează!


            *


Ne distrugem singuri planeta,
provocând seisme!
Ne mâncăm între noi, provocând dezgust...
pisicile negre sunt cam multe;
să scuipăm peste umăr
Privim istoria care se repetă sau crime în serie,
căutând ADN-ul ucigașilor.
Învățământul perpendicular
„multilateral dezvoltat”
pe toate căile se anulează baza temeinică
a unei meserii...
și ce dacă te pricepi la calculatoare,
la programe, la mobile, unde ne e
baza unei meserii adevărate, studiu,
doctorate (ne)împrumutate... avocați
fără examene...
ne macină impostura, furtul internetic
la drumul mare
„și eu vreau să fiu scriitor”– spune
ciocănitoarea
mâncând hârtia făcută din lemnul atât
de scump!... 
 

             *


Nu-ți mai asculta mintea
nici pulsul care bate atât de repede
în preajma ta.
Nu-ți da cu presupusul când luna plină
te schimbă și energiile pozitive
năpârlesc.
Nu mai privi înapoi cu mânie
când cei care i-ai iubit te-au părăsit
doar pentru că
își caută alte ființe care să le cumpere
tăcerea!
Îți plângi de milă – îți spui,
privind în oglinda fisurată de vreme –
Doar rama veche îți mai păstrează
conturul!


             *


Orbecăind, căutându-ne rădăcinile,
Rima perfectă se dezvăluie,
Armonia devine o corvoadă,
Slăbiciunile sunt puse pe tapet,
Gândurile sunt aliniate ca soldații,
Sunetul e numai ritm de orgă
electronică.
Până și violonista își caută echilibrul
Vibrato-ul larg, flagiolet, sunet pe o
coardă de canar
Într-un târziu, racul din mine
născut de solstițiu, vă spune adevărul.
Publicul e înșelat de virtuțile
comentatorilor
de pe margine;
au reușit să ne divizeze în grupulețe,
ciopârțite de furtuna de nisip.


             *


Sexualitate sau arta de a tăcea!
Tot sexul meu e bolnav de apatie
De fragilitatea pierdută în ani,
Ca o floare care se închide
În fața soarelui dogoritor.
Picioarele încrucișate
Să oprească fecundarea
Cu liane ascunse văzului
Doar materialul în bie
Cum mama mea îl croia
Se mula pe nepuțința
De a înțelege trecerea anilor
Reprimarea sau regenerarea care
Se mai zărește doar într-un surâs forțat.

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Pier Paolo Pasolini] [Andrei Zanca] [Miron Kiropol] [Mirela Roznoveanu] [Mircea Petean] [Mircea Petean II] [F. G. Klopstock] [Hanoch Levin] [Muzeul diasporei] [Nicolae Silade] [Magda Ursache] [A. I. Brumaru] [Radu Ciobanu] [Delia Muntean] [Delia Muntean - ge] [Ioan C. Tesu] [Mircea M. Pop] [Benone Pasarin] [Dan Damaschin] [Mircea Pora] [Carmelia Leonte] [Rosemarie Haines] [Icu Craciun] [Bianca Marcovici] [Caliopia Tocala] [Renate Done] [Alexandru Cazacu] [Clelia Ifrim] [Catalin Boghiu] [Paula Barsan] [Damaschin P.-Buia] [Luca Cipolla] [Mihaela Oancea] [Elsa Dorval Tofan] [Heinz Uwe Haus] [Dragos Niculescu] [Herbert-W.Muehlroth] [Albu Victor] [Rainer M. Rilke] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]