Mircea Petean

                                                                                                             

Web Design

 

                                        MIRCEA PETEAN web

                                                                                             

                 MIRCEA PETEAN
           

 
                              Carnet de editor II


      Fără o bună colaborare cu bibliotecile județene și universitare, municipale, orășenești sau chiar sătești, nici un editor din țara aceasta nu ar avea șanse de succes. Am avut norocul de a cunoaște personal oameni de carte adevărați, conducători de astfel de instituții – unii dintre ei le-au refăcut din temelii, alții le-au remodelat, astfel încât să corespundă necesităților unei lumi aflată într-un proces de perpetuă înnoire. I-aș numi aici și acum pe câțiva dintre ei, cu care am avut un parteneriat extraordinar: regretații Traian Brad (Cluj-Napoca) și Ioan Popișteanu (Constanța), Doru Radosav, Valentin Orga (fostul și actualul director al BCU Lucian Blaga din Cluj-Napoca), Ilie Zanfir (Galați), Dumitru Ghiță (Călărași), Gh.-Gabriel Cărăbuș (Suceava), Doina Popa, Adrian Grănescu (Cluj-Napoca), Mioara Pop (Alba-Iulia), Florica Pop (Zalău), Ligia Mirișan (Oradea), Nicolae Busuioc, Catinca Agache, Camelia Leonte (de la Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi din Iași), Teodora Fântânaru (Focșani), Corina Teodor (Târgu-Mureș), Constantin Bostan (Piatra Neamț), Echim Vancea (Sighetu Marmației) ș.a., să mă ierte cei pe care nu i-am pomenit. Între ei, însă, cel mai impozant și mai vrednic a fost și este Teodor Ardelean.
      Nu cred în reîncarnare. Și totuși! Teodor Ardelean pare a fi reîncarcarea unui senator roman. Știu, știe toată lumea că a fost senator român în forul suprem al Parlamentului României. Însă e limpede pentru mine că s-a manifestat acolo de parcă ar fi oficiat în Senatul Roman. Însă e la fel de limpede că se manifestă, la orice întâlnire importantă, de parc-ar oficia în Senatul Roman. Și nu am în vedere cele exterioare – ținută, atitudine, comportament – deși nici acestea nu ar trebui ignorate, ci la discursul său perfect articulat după toate regulile logicii și retoricii create și consacrate de antici. L-am auzit nu o dată oficiind în acest chip și mărturisesc acum a fi recunoscut deîndată în el un anticprintre (post)moderni.
      Un argument în plus în favoarea acestei aserțiuni este maniera în care Teodor Ardelean a știu să construiască și un alt tip de discurs, unul făcut nu din cuvinte, ci din elementele trebuincioase înălțării unei veritabile cetăți culturale impunătoare, atât ca realizare arhitectonică, dar mai ales din perspectivă funcțională,


perfect racordată la fluxul editorial intern și extern – mă refer, desigur, la edificiul Bibliotecii Județene Petre Dulfu, din Baia Mare.
      Iar în ceea ce privește accesibilitatea, publicul băimărean și nu numai, este un privilegiat, căci sunt sigur că nu există titlu important apărut după Revoluția din Decembrie 1989 care să nu se afle pe rafturile Bibliotecii. O spun cu mâna pe inimă, nu există titlu apărut la LIMES, de pildă, care să nu poată fi găsit acolo. Mi s-a întâmplat nu o dată să mi se ceară o carte din care să nu mai existe nici un exemplar în stocul editurii; i-am îndemnat pe cititori să apeleze la serviciile acestei mirabile instituții.
     Extraordinar e și efortul lui Teodor Ardelean de a întemeia filiale ale bibliotecii sale în lume (Europa, Canada) pentru românii din diaspora, dar și pentru localnicii interesați de limba, literatura și cultura română. A peregrinat prin lume nu ca turist, ci în calitate de reprezentant al unei culturi care merită a fi cunoscută, apreciată și iubită. De la Berna cred că m-a sunat, la un moment dat, să-mi spună că a găsit un om și un spațiu unde să zăbovească, cu folos, cartea românească. Evident că am acceptat imediat invitația de a contribui și noi la înfăptuirea acestui deziderat printr-o donație de carte.
     Căci trebuie spus cu tărie acest adevăr incontestatbil: Teodor Ardelean este fără îndoială unul dintre cei mai inspirați și mai puternici apărători al limbii, literaturii și culturii române, nu numai din ținutul Maramureșului, ci de pe întreg cuprinsul țării. El pare a relua și a o umple de conținut, peste secole, deviza A apăra și a ilustra limba română. „Familia română”, revista pe care a preluat-o din mers și căreia i-a imprimat ritm, prestanță și substanță, este un corolar al acestui proiect salutar, care singur i-ar putea proiecta imaginea ca pe o efigie a unui extraordinar manager, artizan și cărturar.
 

 

 

                  pietre-unghiulare-pentru-o-biblioteca-de-idei-teodor-ardelean - web

 

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Michel Houellebecq] [Nicolae Silade] [Mirela Roznoveanu] [Andrei Zanca] [Magda Ursache] [Alain Bosquet] [Kocsis Francisko] [Theodor Damian] [Visar Zhiti] [Andrei Zanca II] [Thanas Medi] [Nicolas Dima] [Radu Ciobanu] [Mirela Roznoveanu] [Serban Chelariu] [Nicolas G. Davila] [Liliana Danciu] [Damaschin P-Buia] [Mircea Petean] [Yvan Goll] [Rodica Braga] [Doina Uricariu] [Franz Kafka] [Victor Tarina] [Horia Dulvac] [Miron Kiropol] [Stefan Dumitrescu] [Vasile Gogea] [Clelia Ifrim] [Geo Galetaru] [Victoria Milescu] [Lucretia Berzintu] [Ion Rasinaru] [Mihai Merticaru] [Alex. O. Vintila] [Georgeta Mocanu] [Valeriu Stancu] [Nicolae Nistor] [Dorian Obreja] [Andrei Toader] [Fl. Smarandache] [K.V. Twain] [Andrej v. Amady] [Andrei Zanca III] [Werner Goebl] [Hans Dama] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]