MIRELA ROZNOVEANU
                      

             Românii și România în Purgatoriul Istoriei
 Nicholas Dima. Românii şi România: între pământ şi cer (Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2021)


     O frază atribuită lui André Malraux – secolul XXI va fi religios sau nu va mai fi deloc – comunică o realitate a istoriei și anume că civilizatiile s-au construit pe valori spirituale. Recent, comentatorii au observat că de la Updike la Houellebecq, reflecțiile majore ale literaturii se centrează pe o reîntoarcere a dimensiunii religioase a omului care trăiește în societățile occidentale secularizate. Persistența întrebărilor metafizice cu privire la sensul și semnificația existenței, întrebari care trec dincolo de „euforia perpetuă” a societăților de consum atee, pare să îi dea dreptate lui Malraux. Am făcut această introducere deoarece recenta analiză geopolitică a României publicată de Nicholas Dima, autor a numeroase cărți și studii în engleză și română, sub titlul Românii şi România: între pământ şi cer (Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2021), introduce în analiza științifică a jurnalistului și profesorului american de geopolitică, o dimensiune religios metafizică.
     Nicholas Dima a părăsit România acum mai bine de o jumătate de secol. Deși a trait două treimi din viață în U.S., el se autodeclară de profesie și religie român. Eseul de față, de o exactitate tăioasă, proprie stilului anglo-saxon, este a unui jurnalist și profesor universitar american care se simte român și care declară că aparține națiunii române. Punctul de vedere despre România de azi formulat în cartea de față aparține cu alte cuvinte unui intellectual versat în politica lumii, care a văzut, trait, asimilat enorm și care de pe această platformă se reîntoarce către români pentru a le arăta cum se vede România din afara ei și de a le oferi soluțiile de redresare în impasul economic și politic actual. Ceeace face Nicholas Dima în această sinteză ar fi cerut ani de analiză din partea unor faimoase think tank americane cum ar fi Wilson Center, The Hoover Institution, the Harriman Institute sau Stratfor, ultimul considerat cel mai versat în proiecțiile geopolitice mondiale.
      Adresându-se românilor de azi, Nicholas Dima le reamintește – într-o sinteză și perspectivă personală – momentele tragice ale istoriei României, și prezintă soluții de reforme structurale urgente pentru refacerea țării, soluții pe care le-ar dori incluse în Constituția țării.

      
Tenta biografică a acestui eseu-testament moral, face proiectul politic mai puternic. Analiza aparține unui spirit liber, decondiționat, care nu are interese ascunse, nu îi este frică de nimeni și nu vrea să facă pe placul nimănui. Avem în față repovestită istoria României de către un american care a trăit și a urmarit atent tot ce i s-a întâmplat țării în ultimele 8 decenii și care propune solutii de refacere în contextual actual internațional. Fără iluzii, fără sentimentalisme sau autocompătimire, românii sunt obligați să se privească într-o oglindă necruțătoare. Uneori, când analiza pare lipsită de puterea impactului definitiv, autorul introduce în text poeme politice care aduc o dimensiune metafizică și patriotică neașteptată.
     Identitatea românească este definită geografic, lingvistic, cultural, religios. Dacă statul este expresia politică a naţiunii (…) identitatea noastră spirituală este creştină şi predominant ortodoxă – scrie autorul. Națiunile, explică autorul, pot exista şi în stare latentă, fie în curs de formare şi afirmare, fie pe cale de disipare în mijlocul altora. Naţiunile mature îşi conştientizează însă existenţa. În acest sens, scopul imediat al naţiunii este organizarea politică în vederea promovării stabilităţii şi perpetuării statale. Scopul avansat al naţiunii este cultivarea sensului ei cultural şi spiritual. Şi scopul cel de pe urmă este apropierea de divinitate. Întrebându-se dacă națiunile sunt viabile într-o lume globalizată, răspunsul este că omenirea evoluează prin națiuni iar globalismul este nu doar detrimental națiunilor dar și utopic.
     Pentru elitele culturale atee ale României, discursul lui Dima este greu de acceptat și digerat pentru că introduce permanent dimensiunea divină în istorie și politică. Și probabil tocmai de aceea, eseul de față, scris acum cațiva ani, dezvăluie o dimensiune aș spune profetică. Nicholas Dima prevestește conflictul dintre Ucraina și Rusia din anul 2022, conflict cu implicații geopolitice ce depășesc un conflict regional. Din punctul de vedere al autorului asistăm la un conflict între globalism si anti-globalism, între modelul de civilizație american si modelele de civilizatie rus si chinez. Chiar cu câteva zile înainte de izbucnirea războiului dintre Moscova și Kiev, Nicholas Dima a publicat pe o platformă americană de mare audiență o analiză geopolitică intitulată Ukraine's Plight Has Global Implications https://www.newsmax.com/op-ed/us-moscow-kyiv-conflict/2022/02/18/id/1057424/
     Românii şi România: între pământ şi cer se citește pe nerăsuflate. Voi cita câteva pasaje care cred că sunt importante pentru esența cărții și crezul autorului. Dima explică numeroasele eșecuri ale națiunii române prin aceea “că noi ca popor am vrut să ajungem direct pe treptele spirituale ale evoluţiei şi mult timp am neglijat etapele intermediare ale ascensiunii (...) Undeva avem o lacună care ţine de evoluţia intelectuală conştientizată a naţiunii şi de dezvoltarea economică a ţării. Acum trebuie să facem mari eforturi pentru a recupera terenul pierdut, să ne înţelegem pe noi înşine ca naţiune modernă, şi să ne afirmăm…”
     Prima sută de pagini se ocupa de modul în care națiunea română a fost distrusă, decimata in istorie, cu repercursiunile psihologice, politice de rigoare: “Izolaţi şi ţinuţi sub obroc, am pierdut şi Renaşterea pe care a cunoscut-o Occidentul, şi procesul de modernizare care i-a urmat. Am supravieţuit ca protoromâni, numiţi de alţii valahi; istoricii au numit .............

mai mult.........