Clelia Ifrim

                                 CLELIA IFRIM

                            

                                             

                CLELIA IFRIM
                                                         
      
                         Îmblânzitorul de cai*
                                              


     În grajdul plin de întuneric,
     culoarea arămie a calului
     strălucește de rouă.
     Îmblânzitorul de cai
     a pus în cuiul de la ușa grajdului,
     o coroniță din flori de câmp.
     Sunt sărbătorile de vară
     și pe fereastra goală,
     cât umbra unei vrăbii,
     stau o mie de vrăbii,
     gustând rouă,
     din cărămizile de pămînt și paie.
     Totul strălucește în zori —
     în întunericul din grajd,
     roua  are culoarea arămie.
     O mie de vrăbii
     stau pe mărginea ferestrei,
     între cer și pământ,
     și îmblânzitorul de cai
     le ia în mână lui,
     apoi le dă drumul,
     să zboare mai departe.                                        

          Casã de țară

     Pe malul apei secate,
     sătenii mai fac și azi chirpici.
     Picioarele lor se afundă,
     până la genunchi,


      în pământul moale,
     amestecat cu paie de grâu.
     Sătenii seamănă cu îngerii
     care au coborât pe pământ —
     sunt numai piele și os,
     cu semne de pămînt pe coaste.
     Și copii la fel.
     Coboară în albia râului secat
     și aduc apă amestecată cu pământ,
     în găleți strălucitoare de aluminiu.
     Apoi aleargă la joacă—
     fac o roată
     în jurul unui stâlp electric
     și ascultă.
     Aerul zumzăie până departe
     și ei alergă după sunetul electric,
     să-l prindă.
     Unii trec prin apa secată,
     prin noroiul cald până la glezne,
     pe malul celălalt,
     O mie de stâlpi electrici
     îi fură în rai—
     o mie de cărămizi de pămînt
     stau înșirate la soare,
     într-un ceremonial de ofrandă.
     Ceilalți copii se întorc lângă săteni
     și aduc mai departe,
     apă amestecată cu pământ
     în gălețile de aluminiu pur.
     Cineva găsește,
     câteva fire dintr-un fuior de cânepă,
     pus cândva la topit,
     în apa râului cristalin.
     Vor fi puse
     în peretele unei case de chirpici.
     Zidite acolo.
     Apoi un start de var subțire,
     va acoperi totul.
     Nimeni nu știe care este zidul acela.

   

             Baia solară

     Nevasta vărului meu
     cară în spate, un sac de sare.
     Pentru oi.
     E-o zi de vară
     și ea vine de la magazinul sătesc,
     Village Market,
     prin țărâna până la glezne.........

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Miron Kiropol] [Magda Ursache] [Letitia Ilea] [Iulian Boldea] [Liviu Ioan Stoiciu] [Ion Neagos] [Traian Stef] [Doina Popa] [Liviu Antonesei] [Clelia Ifrim] [Radu Ciobanu] [Mircea Petean] [Dan Florita Seracin] [Eugen Dorcescu] [Daniela Radu] [Victoria Comnea] [Nicolae Iuga] [Dinu Virgil] [Ela Jakab] [Dan Anghelescu] [Julien Caragea] [Dan Chiriac-Kyre] [Viorel Dadulescu] [Mihaela Albu] [Vasile P. Tomoiaga] [Aurelian Sarbu] [Nicolae Coande] [Sonia Elvireanu] [Dana Gheorghiu] [Iulian Chivu] [Boris Marian] [Geo Vasile] [Christel Ungar] [Carolyn M.Kleefeld] [Petru Hamat] [Hans Dama] [Mirel Brates] [Aurel I. Brumaru] [Mariana Moga] [Victoria Milescu] [Valeriu M.Ciungan] [Paul Sarbu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]