Theodor Damian

                             Th. Damian - web

                     

           THEODOR DAMIAN
                                             

       Naţionalism şi patriotism la Eminescu

       Preliminarii


     Într-o epocă globală curent denumită „post-truth” – „după adevăr” unde adevărul nu mai reprezintă principiul fundamental al oricărui tip de activitate, în special de guvernare a unui stat, unde valorile absolute s-au dizolvat şi se dizolvează în favoarea valorilor relative, ceea ce contează nu mai este binele general, care, ironic, este încă invocat ca acoperire şi derută, cât amorul propriu, interesul personal şi viziunea individuală neechilibrată de viziunea celorlalte părţi.
Audiatur et altera pars nu mai există în realitate decât ca strategie teoretică de ordin politic (vorbe goale, ar zice Eminescu). Retorica goală a politicienilor de azi, fie că vorbim de SUA, de România sau de multiple alte locuri, fără însă a absolutiza, arată ca o copie fidelă din multe puncte de vedere, a situaţiei politice din România din vremea lui Eminescu, situaţie pe care o critică indignat şi cu virulenţă în întreaga sa activitate jurnalistică, şi chiar în poezie.
Ceea ce reiese cu claritate din articolele sale critice este opoziţia diametrală dintre simţământul autentic, angajarea totală spre binele patriei şi al neamului, interesul naţional deci, şi interesul personal, în speţă al politicenilor, de cele mai multe ori străini de neam, care însă conduc frâiele naţiunii.

       Naţiune şi patriotism


     La întrebarea: ce este naţiunea? se poate răspunde simplu şi clar, fără putinţă de tăgadă, că Eminescu aşează această idee pe unitatea de neam, limbă şi tradiţii, deci pe conştiinţa apartenenţei la grup, sau reciproce, idee întărită de durata şi durabilitatea existenţei respectivului grup, a neamului nostru pe acelaşi teritoriu, nu doar de veacuri, ceea ce ar fi suficient în sine, ci de milenii, câtă vreme el învocă, şi nu de puţine ori, continuitatea dintre daco-români şi românii din

       
vremea sa, cu accent deosebit pe faptul că românii, strămoşii lor, ai noştri, dacii, n-au venit pe locurile unde trăiesc din alte zone, migrând ca alte popoare, ci au fost dintotdeauna autohtoni, adică definitiv înrădăcinaţi în pământul pe care l-au stăpânit dintotdeauna şi de care se simt existenţial legaţi pe vecie, aşa cum se simt legaţi de cele mai înalte valori ale spiritului, credinţa în Dumnezeu mai întâi, Eminescu neuitând să scoată în evidenţă iară şi iară rolul primordial al Bisericii naţionale în păstrarea unităţii de neam, limbă, de credinţă şi tradiţii.
     De aceea, cum arată şi Tudor Nedelcea, pentru Eminescu „naţionalitatea trebuie să fie simţită cu inima, nu vorbită numai cu gura.”
     În acest context, patriotismul, adică iubirea de părinţi, de moşi şi strămoşi, de pământul existenţei ancestrale, de valorile ce dau identitate neamului este nu un act ocazional, ci o atitudine permanentă, o stare firească trăită în mod conştient, voluntar şi deliberat.
     Pentru Eminescu patriotism înseamnă „o conştiinţă intemeiată despre solidaritatea intereselor naţionale care sunt şi trebuie să fie armonizate”, arată şi Cezar Braia desigur, solidaritate în interiorul grupului, ceea ce poate fi mai uşor de realizat, dar şi între grup sau neam şi alte neamuri ceea ce poate fi mai complicat, dar caz în care conştiinţa solidarităţii interne devine încă şi mai importantă.
     Vorbind de naţiune, naţionalism şi patriotism, vorbim de identitate etnică, ceea ce, în înţelegerea lui Alexandru Zub, este parte a cunoaşterii de sine. Îndemnul apollonic sau socratic „cunoaşte-te pe tine însuţi” (γνωτε σεαυτον) nu este lansat ca o opţiune ci ca un imperativ existenţial. Însă la fel de imperativ este să-ţi cunoşti şi neamul din care te tragi, pentru că el este în tine şi tu în el precum întregul în parte şi partea în intreg.
     Transferul acestui imperativ de la neam la persoană, căci întreg neamul se reflectă în persoana conştientă de ceea ce reprezintă, şi fericită pentru aceasta, şi de la persoană la neam, pentru că persoana responsabilă consfinţeşte şi confirmă valorile şi identitatea neamului, se recunoaşte în discursul identitar eminescian unde accentul este pus în mod cu totul special pe trecut, pe istoria neamului cu toate valorile lui, cu toţi domnitorii, ctitori de de spirit românesc, cu sacrificiile lor pentru binele comun, începând de la daci, pentru care Eminescu are o deosebită admiraţie, câte vreme a spus că „totul trebuie dacizat”, şi până la eroii neamului apropiaţi vremii sale.
     Aşadar Eminescu propovăduieşte o iubire conştientă faţă de trecutul neamului, care apoi generază mândria de a-i aparţine, care mândrie însă nu degenerează în ura faţă de alţii.


       Temeiuri ale iubirii de neam


     Un articol publicat de Eminescu în ziarul Timpul în aprilie 1882 demonstrează cu asupra de măsură dragostea sa impecabilă şi infinită pentru neamul său, neamul româneasc. Această iubire, ca orice adevărată iubire, în sensul cel mai profund şi autentic al cuvântului, deci teologic vorbind, este asociată cu sfinţenia, care este dorul de Dumnezeu pe care deşi îl ai, credincios fiind, încă ţi-e dor, pentru că iubirea ..............  

mai mult....

Web Design

 

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Sosan Zenji] [Cesare Pavese] [Dan F.- Seracin] [Magda Ursache] [Krzyst. Szatrawski] [Stefan D. Dancus] [Dan Anghelescu] [Mihaela Albu] [Radu Ciobanu] [Cselenyi Bela] [Mihaela Craciun] [Vasile Gogea] [Bed. Horasangian] [Ernst Jandl] [Doina Gurita] [Nicolae Iuga] [Attilio Bertolucci] [Petre I. Cretu] [Petru Iliesu] [Miron Kiropol] [Ruxandra Niculescu] [Ion Muresan] [Mircea Pora] [Petra Szocs] [Theodor Damian] [Eugen Dorcescu] [Werner Durrson] [Oscar Davico] [Raoul Schrott] [Victor Ravini] [Alejandra Pizarnik] [Paula Romanescu] [Laurian Lodoaba] [Anca Sirghie] [Geo Galetaru] [Luminita Rusu] [Cristina Botilca] [Mircea M. Pop] [Liviu Antonesei] [Florin Sindrilaru] [Petre Nicandru] [Mihaela Oancea] [Ana Blandiana] [Elisabeth Anton] [Hans Dama] [Werner Goebl] [Hellmut Seiler] [Victoria Comnea] [Bernhard Setzwein] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]