SORIN FINCHELSTEIN 
                              
      
SFATURI MARITALE
Vrei tu, suflete candriu,
În cămin să n-ai probleme?
Pune nunta mai târziu...,
Iar divorţul, mai devreme!

SOACRA ARHETIPALĂ
Gustând din ciorba insipidă
Ce o gătise nora sa,
Îi zice soacra cu obidă:
„Fă, soacra mea te omora...!"

LIMBA MATERNĂ
De-i neaoşă vorbirea ori de-i cultă,
Titulatura este foarte potrivită,
Căci limba doar de mamă e vorbită...,
Iar tata, în tăcere, o ascultă.

CURĂ DE SLĂBIRE
Am tăiat de tot slănina,
Păstrămioara, bat-o vina;
Vinu’ l-am tăiat, grătaru'...
Ce-a rămas să tai..., cântaru'!?

JOC DE PIETRE
Între bilă, pancreas...,
Mecanismul merge ceas...
Eminescu-ar zice bine:
„Piatra trece, piatra vine…!"

BRESLE ÎNRUDITE
Într-o vreme, într-un burg,
Opera un brav chirurg...;
Îl iubeau la nebunie
Toţi tâmplarii de sicrie.

            
BOTOX
O invenţie concretă
Care astăzi umple golul,
Suplinind cu brio rolul
Pompei de la bicicletă.

SPERANŢA DE VIAŢĂ
Noi statistici te învaţă
Ce speranţă ai de viaţă...
Cui – mă-ntreb eu – i-o păsa
Ce speranţe ai la ea?

EPITAFUL PĂSĂRII
Ca să fac o scurtă notă:
M-am născut pe-o rămurea,
Ş-am pierit pe limba mea...
De, că n-am fost poliglotă!

SFATURI LA PESCUIT
Dând la ştiucă moş Pişcot,
Cu o râmă fix de-un cot,
Peştele îi zice sec:
„Mărunţeşte-o că mă-nnec!"

PROVERBE ȊNCASTRATE ȊN CATREN


Asigur paza Vetei, de la zece,
Că-i fata tocmai bună de saftea,
Şi nu-nchid ochii pân-ce noaptea trece;
Primejdia-i s-ajungă fată „rea”!

Adevărat, găina fu bătrână;
Dar n-are-a face, chiar de nu e jună;
Mâncând la supă de o săptămână,
Realizăm că e la fel de bună.

Nu prea ştie coana stânga ‒
Cea mintoasă, înţeleapta –
Cam ce face mai nătânga
Soră bună, recte dreapta.

Când omul se vădeşte gospodar,
Îşi face iarna treabă pe la car;
Şi vara, grijuliu de felul lui,
La sanie, mai bate câte-un cui.

Mai adunat cu mila, mai cu sila,
A nimerit un incurabil ambliop ‒
Făcând el, orbul nost, autostop ‒
În centrul municipiului Brăila.